Va rog sa ne surprindeti, sa ne aratati ce frumoasa este literatura voastra, si noi va publicam", a replicat reprezentantul Editurii Gallimard, Jean Mattern, la gafa notabila a juriului Festivalului "Zile si Nopti de Literatura" de la Neptun.
Mircea Martin, presedintele juriului, a oferit prestigioasei edituri franceze Premiul pentru promovarea literaturii romane nu pentru ca ar fi publicat autori romani, ci ca o "sugestie, incurajare" de a ne publica mai mult.
"Gallimard nu a facut tot ce putea face pentru literatura noastra, sunt edituri care au facut mai mult, dar ii dam premiul pentru ca este cea mai remarcabila editura din Franta", a motivat Martin.
La inmanarea "premiului virtual", cum l-a numit Jean Mattern, acesta i-a sfatuit pe scriitori sa scape de complexele de inferioritate si sa fie pragmatici, sa scrie. Acesta a recunoscut, intr-o dezbatere despre problema traducerii literaturii autohtone, ca "literatura romana nu are o imagine prea puternica in Franta".
Daca ar ajunge totusi pe masa editorilor de la Gallimard, scriitorii romani ar trebuie sa concureze cu alte nume publicate in colectiile de "literatura straina" - care ajung la maximum 35 de titluri pe an - cum ar fi Mario Vargas Llosa, Philip Roth sau Amos Oz. Editura Gallimard a publicat cateva opere ale lui Mircea Eliade, Cioran, Paul Goma si, cel mai recent, Gabriela Adamesteanu.
Poezia nu se vinde
Celebrul traducator american de poezie romaneasca Adam J. Sorkin nu are nici el "discipoli". Cu ajutorul cotranslatorilor romani, el a scos pe piata din Statele Unite 25 de carti de poezie.
"Eu fac toate eforturile ca aceste titluri sa fie publicate, insa, ca orice tip de poezie, nu se vinde foarte bine", a precizat Sorkin, care este si profesor la Pennsylvania State University.
Ultimul traducator din spaniola
Daca la capitolul traduceri in franceza literatura noastra sta destul de bine - numerosi traducatori, ca Luiza Palanciuc, Marily Le Nir sau Alain Paruit, fiind recunoscuti in Franta -, pentru limba spaniola exista un singur traducator, Joaquin Garrigos, presedintele Institutului "Cervantes".
"Solutia pentru iesirea din cvasianonimat sta intr-un singur cuvant: bani. Faptul ca sunt foarte putini traducatori in mediul hispanic este un simptom alarmant. La fel se intampla si in portugheza si in alte limbi", a precizat Garrigos, intr-o romana perfecta. Spaniol nativ, Joaquin Garrigos a invatat limba romana din pasiune, ca student la filologie, la Universitatea din Murcia.
Din 1994 pana in 2006, Garrigos a tradus 27 de titluri romanesti, din operele lui Liviu Rebreanu, Mircea Eliade, Emil Cioran, Norman Manea sau Mihail Sebastian.
"Cea mai cunoscuta carte romaneasca in Spania este "Jurnalul" lui Mihail Sebastian, care a fost foarte bine primita de cititori si de critici", a spus traduca-torul. La finalul dezbaterilor, Nicolae Manolescu i-a sfatuit pe scriitori sa reia totusi tema comunismului, daca vor sa patrunda in Occident.
Program de traduceri
Institutul Cultural Roman (ICR) a initiat un program de traduceri, pe care l-a promovat la Festivalul de la Neptun. "Avem bani si trebuie sa-i dam", a precizat Valentin Sandulescu, reprezentantul ICR.
Anul acesta, bugetul programului a fost de 200.000 euro. Un juriu, format din critici, a ales 20 de carti scrise de Gabriela Adamesteanu, Mircea Cartarescu, Nicolae Manolescu, Constantin Noica, Andrei Plesu sau Nicolae Steinhardt pentru a fi traduse.
Pentru editia de anul viitor, ICR are in vedere propunerea unei anumite tematici in selectarea lucrarilor: "literatura feminina din Romania" sau "scriitori debutanti".
Traducerea cartilor va fi preluata de edituri din strainatate. Institutul Cultural Roman din New York va organiza, in perioada 16-18 noiembrie, si un Festival de Traduceri Literare.
