Romanul, in traducerea lui Laure Hinckel, a aparut in Franta la sfarsitul anului 2006, la Edition des Syrtes.
Cronica din Figaro Litteraire se intituleaza "Un gelos pleaca la razboi" si este semnata de Clemence Boulouque.
"Camil Petrescu - Fondatorul romanului romanesc modern si-a aruncat eroul bolnav de indoieli si de suspiciuni in focul transeelor. O mica opera de prima mana.
'Orice iubire e ca un monoteism voluntar la inceput, patologic pe urma.' Suferinta si obsesie: la Camil Petrescu, dragostea e incurabila. Si, in Ultima noapte de dragoste, intaia noapte de razboi, gelozia personajului sau Stefan Gheorghidiu este, asemenea celei din Un amour de Swann, o caracatita care isi sugruma prada, scrie ziarista franceza.
Redam mai jos traducerea articolului din Figaro:
"Romania, 1916. Stefan este indragostit nebuneste de Ela, devenita sotia lui, cu doi ani inainte. Cuplul, nevoias, primeste o mostenire care ii schimba viata de zi cu zi, ii confera Elei un fel de surplus de gratie si alimenteaza si mai mult disconfortul tanarului barbat, care se convinge ca ea il insala si o supravegheaza obsesiv, dupa cum le urmareste si pe prietenele ei.
Insa, atunci cand drumurile lor sunt pe punctul sa se desparta, izbucneste razboiul: Stefan e trimis pe front intre Romania si Transilvania. La distanta, amintirile si imaginatia naratorului il tin ca intr-un cleste: in paginile jurnalului sau, se examineaza, merge pe urmele amintirilor si interpretarilor vazute ca tot atatea dovezi de vinovatie. Neputintei si zbuciumului sau amoros ii corespund apasarile vietii de popota, a razboiului absurd, din care se salveaza prin ironia la adresa conversatiilor in care fiecare comenteaza lumea 'cu convingerea neinduplecata si matematica cu care larvele isi tes in jur gogosi'.
"Publicat in 1930, romanul are, in unele momente, textura romanului 'Mila primejdioasa' a lui Stefan Zweig - cu atmosfera sa de garnizoana, intr-un imperiu Austro-Ungar subrezit, cu amoruri nascute din compasiuni obscure si devenite pasiuni intunecate.
Ca si la Sandor Marai, romanul este burgez si la fel sunt si personajele, dar introspectia este, poate, mai putin penetranta. Totusi, exista la acesti autori un fel de inrudire. Si, in plus, cum sa nu apreciem traducerea in Franta a celui care este considerat, in literatura romana, drept unul dintre parintii romanului modern?
"Descris drept un Proust roman, Camil Petrescu este o figura de marca in viata intelectuala a Bucurestiului anilor a??20. Nascut in 1894, urmeaza studii de filozofie si se inroleaza in timpul Primului Razboi Mondial. Dramaturg recunoscut intre cele doua razboaie, autor, mai cu seama, al unui celebru Danton, scriitorul este prieten cu Cioran, Eliade si Mihail Sebastian, care, in Jurnalul sau, da marturie despre prietenia sa extraordinara pentru Petrescu si chiar ii iarta acestuia unele reflectii politice, convingeri gardiste din pacate compromitatoare pentru autor.
Mort in 1957, romancierul ilustreaza umbrele si luminile proprii celor mai multe dintre marile nume ale literaturii romane din secolul XX." (I.P.)
