Joachim von Sandrart (12 mai 1606 - 14 octombrie 1688), pictor si gravor german.
Von Sandrart s-a nascut in Frankfurt, unde a luat si primele cursuri de arta, fiind mai tarziu ucenicul mai multor artisti din diverse orase. La inceput s-a ocupat doar de gravura, dar ulterior a inceput si sa picteze, printre primii sai profesori numarandu-se Gerard Honthorst din Utrecht sau Abraham Bloemaert. Il intalneste pe Rubens, impreuna cu care calatoreste in Tarile de Jos. Impreuna cu Honthorst ajunge si la curtea Angliei. Artistul a calatorit si in Italia in 1628. A locuit si a lucrat la Amsterdam intre 1637-1642, mai tarziu mutandu-se in Germania si Austria. A murit la Nurenberg in 1688.
Joachim von Sandrart a realizat numeroase gravuri si tablouri - in special portrete, compozitii alegorice si naturi moarte - dar este apreciat mai ales pentru scrierile sale de istoria si teoria artei. Isi publica o masiva istorie a artei intre 1675-1679 la Nurenberg, lucrarea ramanand o sursa de prima mana pentru biografii artistilor secolului XVII. "Teutsche Academie der Edlen Bau-, Bild- und Mahlerey-Kunste" ("Academia Germana ale Nobilelor Arte ale Arhitecturii, Sculpturii si Picturii) a avut si o editie latina in 1683. Tratatul, cu trei parti principale, este si astazi o lucrare de referinta. Prima parte este o introducere in cele trei arte, bazata pe surse precum Vasari si van Mander. A doua parte, constand in biografii de artisti, este in mare parte alcatuita pe baza unor culegeri mai vechi ale altor autori, contributiile originale fiind biografiile artistilor germani. Pe majoritatea artistilor germani contemporani autorul ii cunoscuse personal, asa ca a putut sa redacteze biografii ample si exacte. A treia parte cuprinde informatii despre colectiile de arta si un studiu de iconografie.
Este remarcabil ca autorul a inclus si un capitol despre arta Orientului indepartat, o inovatie pentru acea epoca. Sandrart a fost primul director al Academiei din Nurenberg, prima de acest fel din Germania.
Stilul sau se remarca prin imitatie constienta si compozitii eclectice, precum si prin interesul pentru jocurile de lumina.
