Joseph Parrocel des Batailles (3 octombrie 1646 - 1 martie 1704), pictor francez.
Cunoscut si sub numele de "cel Batran", facea parte dintr-o dinastie artistica franceza, care incepand din secolul XVI a dat 14 pictori. Incepand cu Joseph, membrii familiei au fost cunoscuti mai ales in secolele XVII - XVIII. Alaturi de fiul sau, Charles Parrocel, Joseph a fost apreciat mai ales pentru scenele de vanatoare si de batalie.
Primul sau profesor a fost tatal sau, Barthelemy Parrocel, urmat apoi de fratele lui Joseph Louis Parrocel. A plecat la Paris, unde a ramas timp de patru ani, pentru a ajunge in 1667 la Roma, unde va fi elevul pictorului, Jacques Courtois, fiind influentat in special de Salvator Rosa. Parrocel ramane in Italia timp de opt ani, mutandu-se pentru scurt timp la Venetia, pentru a reveni la Paris in 1675. A fost admis in februarie 1676 la Academia Regala de Pictura si Sculptura, devenind membru plin in noiembrie 1676, cu lucrarea "Asediul Maastricht-ului".
Lucrarile sale au reprezentat scene militare, mai ales batalii, si a primit numeroase comenzi regale. Intre 1685 - 1688 a realizat 11 tablouri pentru Salle du Grand Couvert de la Versailles, in 1699 a pictat "Trecerea Rinului " pentru castelului din Marly, iar in 1700 picteaza "Targul de la Bezons", care anticipa stilul si compozitiile lui Antoine Watteau. A realizat de asemenea si numeroase tablouri cu teme religioase, cum a fost "Sf Ioan Botezatorul predicand". A pictat si scene de batalie pentru fundalurile unor potrete de Hyacinthe Rigaud si Gabriel Blanchard, o colaborare de succes.
Tehnica sa era profund originala in contextul epocii, Parrocel avand indrazneala de a folosi un stil de lucru foarte liber, cu tuse dense si culori intense. A fost si un prolific gravor, realizand in jur de 100 de lucrari, multe cu teme religioase.