Marcile culturale romanesti care au prins cel mai bine in Suedia sunt Mircea Cartarescu si filmele din noul vala
- Cand te-ai gandit prima oara ca ai putea sa ai o asemenea misiune cum este sa conduci un institut cultural roman peste granite?
- Nu mi-am pus niciodata problema sa am o functie oficiala in sistemul administrativ romanesc, dar cultura romaneasca am promovat-o constant de cand am emigrat in Suedia, in 1982. De prin ’88-’89 am avut tot felul de initiative de acest gen, dar era o actiune particulara, a mea si fara nici un sprijin, cu exceptia Bibliotecii Regale Suedeze unde lucram. Aici am organizat cateva seri de cultura romaneasca finantate chiar din bugetul institutiei.
Asa a venit prima data Mircea Cartarescu in Suedia, cand tocmai i se tiparise prima carte in limba suedeza. Cand mi s-a propus acest post am acceptat constient si ca pot aduce de la bun inceput un bagaj important de contacte culturale pe care il alcatuisem in ani buni. Se poate spune ca perioada mea de acomodare a fost de 23-24 de ani inainte de numire. Am atras de la inceput aici scriitori, traducatori, lumea literara.
- Din cate am inteles eu despre felul in care functioneaza piata culturala suedeza, literatura are cel mai mare impact si, din fericire, aici aveti si cele mai multe contacte preexistente. Dar cum reusiti sa acoperiti celelalte zone culturale, exista un interes pentru celelalte arte?
- Exista un foarte mare interes acum fata de filmul romanesc si am profitat de succesul enorm pe care il are aceasta arta pentru a-l impune aici, unde era total necunoscut. A fost de ajuns sa prezentam aici o selectie de filme noi si, dintr-o data, parca s-a produs o explozie, s-au scris pagini intregi de recenzii, interviuri cu autorii.A Pot sa spun ca pana acum marcile culturale care au prins cel mai bine pe plan national suedez sunt Mircea Cartarescu si filmele din noul val. Cel putin asa e in Suedia. Am avut dezbateri, expozitii despre Dadaism, despre absurdul romanesc, o seara Nichita Stanescu - au avut mare succes, dar nu la nivelul inregistrat de aceste doua `produse` de care v-am vorbit.
- Cat de mult ajuta faptul ca ati iesit cu evenimentele organizate in afara sediului institutului?
- Sigur, strategia noastra a fost de la bun inceput sa organizam totul in parteneriat cu institutii culturale prestigioase suedeze si sa profitam de vadul cultural al anumitor locuri. Pentru seria de filme romanesti am colaborat cu Cinemateca suedeza, care a strans un public cunoscator si ziaristi specializati in film. Poate ca noi n-am fi reusit atat de bine cu un simplu comunicat de presa, in lipsa unor parteneri de marca. Bineinteles, pentru asta e nevoie ca si ei sa aiba incredere in noi. Este esential ca sa te faci remarcat, iar noi am reusit asta.
- Majoritatea institutelor culturale vorbesc despre dificultati de functionare, in functie si de situarea lor. Care ar fi acelea specifice pentru Stockholm, daca sunt?
- Dificultatile birocratice nu sunt atat de mari incat sa blocheze activitatea institutului, dar adesea sunt suficient de mari cat sa ne intarzie anumite actiuni si sa ne uzeze echipa. Ne ocupa mult timp, mai mult decat ar trebui, si nu e usor, am vrea sa ne gandim numai la continut, dar asta este.
- Apropo de continut, e un moment bun pentru mai multe domenii ale culturii romanesti, pe care va ganditi acum sa le faceti cunoscute in Suedia?
- Eu sunt de mic copil indragostit de teatru, am vrut sa ma fac regizor. As vrea sa promovez cat mai mult teatru romanesc, din nefericire e foarte greu aici, fiindca a inchiria o sala costa enorm si nici nu-ti asigura sprijin logistic. Idealul e sa lucrezi cu un teatru care sa se implice. Suedezii sunt destul de refractari cand e vorba de straini. Dar inca mai sper sa reusesc sa organizez niste turnee ale unor spectacole romanesti. Apoi, anul viitor Romania va avea un statut special la Targul de carte de la Gotteborg. Vom avea un stand central, o serie de simpozioane, avem statut de invitat, iar asta va conta pentru literatura romana fiindca acesta este cel mai important targ de carte din Scandinavia. Avem mult de lucru in mai multe directii.A
