Aceasta fresca ilustrand marea victorie a florentinilor in batalia de la Anghiari (regiunea Toscana), din anul 1440, impotriva ostilor principelui milanez Visconti, era considerata pierduta, fiind cautata de experti din toata lumea de circa 500 de ani. Stirea a fost data publicitatii la Florenta in dupa-amiaza zilei de 6 iunie, printr-o fericita coincidenta chiar in momentul in care, cu exact 500 de ani in urma, la "ceasul al treisprezecelea al zilei de 6 iunie 1505", Leonardo, asa cum au scris documentele vremii, a dat prima trasatura de penel la aceasta fresca. Prezentand pentru prima data rezultatele a 30 de ani de studii pentru gasirea a ceea ce expertii considera a fi una dintre cele mai stralucitoare expresii ale Renasterii italiene, inginerul Maurizio Seracini a aratat ca gratie unor instrumente de avangarda precum lasere, scannere, termografii etc., in spatele zidului din marele salon al Palatului Vechi (actualmente sediul primariei din Florenta), zid pe care pictorul florentin Giorgio Vasari pictase, tot prin tehnica frescei, scene dintr-o alta batalie, s-a descoperit un spatiu ingust, creat de insusi Vasari pentru a proteja capodopera lui Leonardo; se spera ca pe acest zid ar putea exista inca urme din fresca pierduta. Ipoteza este confirmata nu numai de o serie de analize stiintifice efectuate de inginerul Seracini, ci si de unele documente de arhiva date publicitatii pentru prima oara de profesorul Rab Haltfield (de la Universitatea Syracuse) si care coincid in mod extraordinar cu rezultatele experientelor facute de Seracini. Potrivit inginerului Seracini, citat de romancierul Dan Brown in "Codul lui Da Vinci" pentru descoperirile sale, "nu exista elemente menite sa ateste ca Vasari a distrus capodopera lui Leonardo in timpul lucrarilor de restaurare a salonului", conchide agentia citata.