Actrita Charlotte Gainsbourg a colaboratde minune cu regizorul Crialese
La Hollywood Multiplex si la Scala a avut loc vineri premiera celui de-al patrulea film regizat de italianul Emanuele Crialese, o coproductie Germania-Italia-Franta. Dupa Respiro, lungmetrajul sau din 2002, cineastul a participat la festivalurile de anul trecut cu Nuovomondo, pelicula care i-a adus, printre alte premii, Leul de Argint la Festivalul de la Venetia.
Lumea noua spre care se indreapta personajele principale ale lui Crialese este America inceputului de secol XX, paradisul imigrantilor aflati in cautare de riuri de lapte si miere. Daca la inceput camera urmareste peisajul stincos al unei Sicilii impregnate de superstitii si legende arhaice, unde Salvatore, un pastor vaduv exasperat de saracie, si fiii sai invoca fortele divine pentru a afla daca America este, intr-adevar, tarimul promis, sfirsitul se desfasoara peste Ocean, unde sute de imigranti sint gata sa-si inceapa noua viata. Aceste doua puncte sint legate intre ele de calatoria pe care Salvatore si familia sa o vor face spre Lumea Noua, mai intii cu caruta si apoi cu vaporul, dupa ce-si vor fi vindut totul in schimbul posibilitatii unei a doua sanse.
Dupa ce primesc fotografii cu gaini uriase si legume gigantice, provenind fara doar si poate din pamintul de peste Ocean, protagonistii renunta la tot, de la casa pina la animale, pentru a se putea imbarca pe corabia uriasa care duce spre Ellis Island alaturi de alte zeci de familii animate de aceleasi dorinte. Examinati atent, pentru ca sanatatea este una dintre cerintele de baza ale Noii Lumi, evaluati intelectual, pentru ca si inteligenta este un criteriu la fel de important, toti cei care lasa sudul Italiei pentru America joaca totul pe o singura carte: speranta.
Dincolo de cartografierea acestui drum, Crialese insereaza in film si o idila neobisnuita, care il apropie pe lumpenproletarul Salvatore (Vincenzo Amato) de o doamna instarita, Lucy Reed, interpretata de Charlotte Gainsbourg. Mai mult, actiunea propriu-zisa e dublata, de la inceput pina la sfirsit, de un plan secundar, un soi de rezervor in care se aduna toate proiectiile noilor imigranti despre America, pe care regizorul-scenarist il construieste intr-o nota de realism magic.
Nuovomondo vorbeste in cheie autoironica despre intilnirea unor universuri radical diferite, despre asumarea riscului, despre un fenomen social reluat astazi intr-o alta forma. Dialogurile, atit cele in engleza, cit si acelea in dialectul sicilian, nu sint numeroase, tensiunea acumulindu-se mai degraba prin desfasurarea povestii si in spatiile lasate libere printre rindurile acesteia. In plus, filmul are o coloana sonora care devine parte din poveste, Nina Simone aproape devenind personaj.
Care a fost prima victima a grevei scenaristilor aflati pe www.cotidianul.ro/select