Muzeul Literaturii i-a dedicat dramaturgului Andrei Visniec o zi, miercuri, 27 septembrie, in care el a dezbatut cu scriitorii romani problema traducerilor. Evenimentul „O zi cu Matei Visniec”, unul dintre cei mai jucati autori contemporani, incepe cu literatura si sfarseste cu teatru. Impreuna cu editorul francez Dominique Dolmieu, director al Editurii Espace d’un instant, Visniec a incercat sa ofere solutii celor care vor sa treaca granitele prin scriitura.
Pe 26 septembrie, autorul si-a lansat si ultima carte de teatru, „Omul cu o singura aripa”, la Editura Paralela 45. Scrise mai intai in franceza si apoi traduse in romana, piesele „Negustorul de timp”, „Vazatorule, nu fi un melc!” si „Omul cu o singura aripa” nu se numara printre preferatele sale, dupa cum a marturisit.
Visniec se joaca la „Bulandra”
De asemenea, miercuri seara, la Teatrul Foarte Mic s-a jucat spectacolul „Femeia ca un camp de lupta”, in regia tinerei Alexandra Badea.
Piesa „Richard al III-lea se interzice”, pusa in scena de Catalina Buzoianu, la Teatrul „Bulandra”, se va juca sambata, pe 7 octombrie, la Sala „Toma Caragiu”. In rolul scriitorului ucis de regimul stalinist - Virgil Ogasanu.
„A existat o montare franco-romana in Franta, care a fost foarte bine primita. Cred insa ca romanii vor recepta aceasta piesa despre cenzura mult mai visceral si mai cutremurator decat cei care nu au trecut prin asa ceva, dar care inteleg faptul ca, in orice moment, pacostea poate reveni. Altfel spus, cadavrul mai misca”, a precizat Matei Visniec la Festivalul „Zile si nopti de literatura”, care a avut loc la Neptun, intre 15 si 19 septembrie.
Prezent la discutiile despre literaturile de la festival, dramaturgul a explicat ca literatii autohtoni duc lipsa de strategii de marketing si de publicitate. Visniec este de parere ca teatrul romanesc o duce cel mai bine dintre arte, iar literatura sufera din cauza scriitorilor care nu stiu sa-si vanda imaginea.
Scriitorii sa trimita CV-uri
Pe o piata de carte aproape in intregime acoperita de titluri anglo-saxone, romanii isi fac cu greu loc daca nu au cunostinte minime in a se „vinde”. „Dupa ce a suferit din cauza izolarii comuniste, Estul sufera acum din alte cauze, si anume pentru ca vine tarziu pe o piata care este deja organizata. Adica, fara o masina publicitara enorma in spate, un autor nu poate sa razbeasca.
De pilda, in Franta, in fiecare toamna apar 800 de romane, din care doar 20-30 pot provoca vanzari masive. In rest, ceilalti sunt publicati, dar se scufunda”, a spus scriitorul.
Autorii romani trebuie sa invete sa scrie scrisori, CV-uri, sa caute pe internet edituri, sa fie prezenti la targuri. „Nu vor veni editorii straini sa-i caute pe autorii geniali romani acasa la ei - la Focsani, la Suceava sau la Uniunea Scriitorilor la restaurant - si sa-i faca celebri peste noapte”, a explicat Visniec.
Visul american vinde cartile
Un punct sensibil al intregii literaturi de traducere este dominatia titlurilor anglo-saxone. Pentru Matei Visniec, editurile si cititorii „devoreaza” cartile venite de peste Ocean, hraniti de marea promisiune a visului american. „Putina lume stie, de fapt, ca foarte putini autori americani care sunt atat de tradusi in Europa sunt mai putin tradusi la ei acasa.
Toate editurile din Europa au o foame in ele de a publica autori americani: 60a-70a din romanele pe care le publica o editura sunt traduceri din literatura americana. Acesti autori sunt minori, ca sa nu zic nuli”, a subliniat el.
Dramaturgul a citat exemplul unui scriitor precum William Faulkner, care circula in America doar in anumite cercuri de elita, in timp ce in Europa era declarat sef de scoala. „Chiar si astazi, mari autori care au premii uriase, precum Philip Roth, vand in America tot atat cat vand in Franta, ceea ce este un dezechilibru extraordinar, pentru ca Franta are de cinci ori mai putina populatie”, a adaugat Visniec.
Despre teatru, numai de bine
Daca literatura nu a deprins inca manierele Occidentului in a-si promova imaginea, teatrul este pe drumul cel bun. In opinia lui Visniec, „dintre toate genurile, teatrul romanesc o duce cel mai bine”. „Exista inca de la generatia lui Ciulei aceasta emanatie pozitiva a teatrului romanesc, sub forma regiei, e adevarat.
Autori romani care sa se fi afirmat in strainatate sunt poate mai putini, in schimb, teatrul romanesc continua sa fie foarte bun. Festivalurile care se organizeaza, mai ales cel de la Sibiu, atrag foarte multa lume, iar companiile romanesti, de cate ori au fost in strainatate, au lasat o impresie buna”, a precizat dramaturgul, pentru care companiile noastre de teatru pot intra fara inhibitii in orice competitie din lume.
Succes
Cel mai jucat dramaturg roman
Din 1992, Matei Visniec, in varsta de 50 de ani, a devenit cel mai jucat autor roman in viata.
Locuieste la Paris din 1987, cand a cerut azil politic, si este jurnalist la Radio France Internationale.
A debutat in literatura romana ca poet, cu volumul „La noapte va ninge” - 1980 -, si a continuat ca dramaturg. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numara: „Mansarda la Paris cu vedere spre moarte”, „Despre sexul femeii ca un camp de lupta in razboiul din Bosnia”,
„Bine, mama, da’ astia povestesc in actu’ doi ce se-ntampla in actu’ intai”, „Angajare de clovn” sau „Cronica unui rasarit de soare avortat”.
Una dintre ultimele sale piese, „Istoria comunismului povestita pentru bolnavi mintal” - montata de Florin Fatulescu -, a fost apreciata la Festivalul de la Edinburgh.
In 2007, vor fi puse in scena alte doua piese ale sale „Cruntul progres spus de mama suna teribil de fals”, la Salonic, si „Mansarda la Paris cu vedere spre moarte”, in Franta.
