Craioveanul in varsta de 22 ani este solistul principal al unui concert extraordinar programat in proaspata capitala culturala europeana, in cadrul caruia va fi acompaniat de Orchestra Filarmonicii de Stat din Sibiu si alaturi de care va interpreta Concertul pentru vioara in Re Major, op. 35, al lui Ceaikovski, si Simfonia a III-a "Renana", in Mi Bemol Major, a lui Schumann.
Un moment aniversar
Concertul extraordinar marcheaza cei 50 de ani de activitate artistica, din care 30 la pupitrul Orchestrei Filarmonice din Sibiu, ai maestrului Petre Sbarcea, unul dintre numele definitorii ale vietii muzicale din tara noastra. Biletele pentru acest concert, desfasurat sub ediga Programului "Sibiu - Capitala Culturala Europeana", au fost deja vandute, interesul melomanilor pentru acest eveniment datorandu-se programului select al serii, momentului aniversar si primei aparitii pe scena Salii Thalia (cea mai veche sala de spectacole din Transilvania) a tanarului violonist Vlad Stanculeasa, absolvent al Liceului de Arta "George Enescu" din Bucuresti, acum unul dintre studentii Academiei Internationale de Studii Muzicale Menuhin, din Gstaad (Elvetia).
Sunetul sublim al viorii lui Enescu
Vioara, care va fi manuita de violonistul craiovean, are o frumoasa istorie si putini sunt cei care stiu ca a fost achizitionata de maestrul Enescu in perioada studentiei, din atelierul unui lutier italian deschis in epoca, la Viena. Cu un an inaintea mortii sale, in 1954, Enescu i-a facut cadou instrumentul celebrului sau elev, Yehudi Menuhin, care avea sa scrie despre acest moment in autobiografia sa, "Unfinished Journey" - "Calatoria neterminata", in termeni foarte calzi.
"Mi-a mai lasat, ca un cadou, si prima sa vioara buna, o Santo Serafino, pe care o cumparase din banii stransi in studentia sa, la Viena. O pretuiesc si acum enorm", avea sa noteze momentul maestrul Menuhin. Datele disponibile despre acest rar instrument arata ca el se afla inca in posesia Academiei Menuhin din Gstaad si face parte din colectia de viori rare a fostului invatacel al lui Enescu.
In 1999, vioara a fost anuntata la licitatie la Casa Sotheby's, alaturi de intreaga colectie Menuhin si, potrivit specialistilor in domeniu, valoarea sa este estimata la circa 100.000 de lire sterline.
"Pretul la ciocan" - un indicator folosit in industria licitatiilor - nu este accesibil decat pasionatilor de instrumente vechi, care sunt gata sa faca o oferta ferma de cumparare. Instrumentul are o lungime de aproape 40 de centimetri, are un spate din doua piese, un grif stilizat, caracteristic pentru stilul Serafino Santo si o culoare placuta, orange deschis.
"Le sunt recunoscator celor care mi-au imprumutat vioara"
La 22 de ani, Vlad Stanculeasa este unul dintre cei mai talentati tineri violonisti din Romania. A inceput sa ia lectii de vioara la sapte ani si pana in prezent a sustinut numeroase concerte in strainatate. Despre importanta concertului din aceasta seara pentru cariera lui, Vlad Stanculeasa ne-a declarat:
- Ce semnificatie are pentru tine faptul ca vei canta pe vioara lui Enescu?
- Este o onoare deosebita pentru mine si le sunt recunoscator celor din Elvetia care au facut asta posibil si mi-au imprumutat vioara. Diferenta pe care o face in interpretare este subiectiva, calitatea si istoria instrumentului inseamna o emotie in plus pentru mine si sper ca si pentru auditoriu.
- Care sunt compozitorii tai preferati?
- Imi plac in mod deosebit acei compozitori care au fost si violonisti, pentru ca se simte asta in ceea ce au compus, exista acea pasiune speciala. Eu m-am axat deocamdata pe romantici, dar cant cu placere si Bach pentru vioara, de exemplu.
- Asculti si alte feluri de muzica? Ai prieteni care n-au nicio legatura cu muzica clasica?
- Da, nu ascult numai muzica clasica. Din muzica pop imi plac inca lucrurile pe care le ascultam cand eram copil, cum ar fi Queen sau Michael Jackson. Ascult multe lucruri, dar sunt totusi selectiv, caut o anumita calitate si in muzica pop. Prietenii mei respecta ce fac si, chiar daca pe ei nu ii intereseaza in mod deosebit muzica clasica, imi spun ca li se pare o responsabilitate deosebita.
- Crezi ca relatiile profesionale si competitia functioneaza mai bine afara? Sunt mai impartiale sau tinerii ajung cunoscuti prin aceleasi cai?
- Competitia este foarte puternica, cine isi imagineaza ca, daca ai ajuns acolo, ai reusit se insala. Abia incepi. Dar ajungi sa fii remarcat prin aceleasi modalitati, din punctul asta de vedere nu este nicio diferenta. Conteaza si unde esti. Un conservator de la noi poate fi la acelasi nivel cu o scoala de aici.
- Ti-ai facut prieteni apropiati printre cei cunoscuti in afara sau tot prietenii de acasa raman cei mai apropiati?
- Da, mi-am facut cativa prieteni, dar e adevarat ca cei mai apropiati au ramas cei din Romania. Exista si bariera limbii si, oricum ar fi, acolo ramai inca strain.
- Te vei intoarce in Romania dupa terminarea scolii din Elvetia?
- E posibil sa ma intorc, dar mai intai imi voi continua studiile, probabil in Germania, la Munchen, sau in Olanda, nu stiu inca.
Vlad Stanculeasa a avut ocazia de a studia cu mari violonisti si muzicieni precum Thomas Brandis, Anatoly Resnikovsky, Eugen Sarbu, Petru Munteanu, Stefan Gheorghiu, Bogdan Zvoristeanu, Lory Walfisch, Jeremy Menuhin, Hanna Kotkova, Andrew Manze si Hermann Krebbers. A realizat o serie de inregistrari pentru Societatea Romana de Radiodifuziune. In anul 2004, ca student in anul I, a castigat Premiul II la Concursul International "Renata Molinari" de la Gstaad, Elvetia. In prezent studiaza la Academia Internationala de Muzica "Yehudi Menuhin" din Gstaad - Blonay (Elvetia) sub directa indrumare a maestrilor Alberto Lysy si Liviu Prunaru. Din 2004 a sustinut numeroase concerte in calitate de solist al Cameratei Lysy pe scene celebre precum Victoria Hall (Geneva), Bern Casino, Basel Casino, Tonhalle (Zurich), la Lucerna, St. Gallen etc., in festivaluri precum "Menuhin Festival" (Gstaad), "Festival do Estoril" (Portugalia), "Musica Oceanica" (Portugalia).
Florian Gadea, Stefan Iancu
