O intoarcere in timp intr-o vreme in care societate victoriana era, cand venea vorba de casatorie, rigida si prea putin ingaduitoare – cel putin la nivelul discursului oficial, realitatea fiind adesea mult mai interesanta pentru cercetator – aceste cinci familii sunt interesante pentru cei care ii mai citesc astazi pe sus-mentionatii autori, cu siguranta reprezentative pentru perceptiile si stilul de a gandi al epocii, iar felul in care au reusit sa gaseasca solutii aparent miraculoase, compromisuri utile si un mod de a functiona impreuna, mai mult sau mai putin, intriga, uneori amuza, cu siguranta intereseaza. Mai ales ca nu lipsesc intamplarile cu substrat comic, mici amanunte prea putin cunoscute, un umor adesea foarte “britanic”, iar sursele variaza de la manuscrise si documente la marturii, amintiri, evocari, toate reusind nu doar sa redea viata celor imortalizati, dar si sa reconstruiasca veridic si pasionant epoca. O istorie a vietii domestice si literare victoriene care te prinde la fel ca un roman bun si care va refuza pana la final sa isi piarda ritmul sau farmecul.
Phyllis Rose, Vieti paralele. Cinci casnicii victoriene, editura Polirom, 2021