Cel mai recent lungmetraj in regia lui Nanni Moretti a starnit controverse virulente in rindul anumitor categorii de
public datorita subiectului sau destul de sensibil. Ravasit de o criza acuta de constiinta, recent alesul Papa refuza sa isi accepte public noul rol, se refugiaza in lumea dinafara Vaticanului si accepta ajutorul unui psihanalist. Drama in cheie tragi-comica a fost prezentata in competitia oficiala Cannes 2011, iar regizorul Nanni Moretti,
considerat unul dintre cei mai de succes regizori italieni din ultima vreme, a fost desemnat sa prezideze juriul editiei de anul acesta.
Distribuit in Romania de Independenta Film, Habemus Papam va intra in cinematografe vineri, 3 februarie, si va rula la Cinema Studio, Hollywood Multiplex, Grand Cinema Digital Baneasa, Cinema City Controceni si Cinema City Sun Plaza.
Intr-una dintre cele mai comice secvente ale filmului, un psihanalist, interpretat chiar de regizorul Nanni Moretti,
incearca sa inceapa o sedinta de psihoterapie cu un pacient neobisnuit care i-a fost desemnat pe neasteptate si pe care nu prea stie cum sa il abordeze. Pacientul e chiar nou alesul Papa, acum pe punctul unui atac de panica. Psihanalistul se gaseste intr-o oarecare dificultate: in fata crizei, cardinalii membrii ai Conclavului nu se pot desparti de Papa si trebuie sa il urmareasca pas cu pas, chiar si la sedinta de terapie. In plus, psihanalistul trebuie sa urmeze citeva reguli conform carora nu poate aborda anumite subiecte tabu cu Sanctitatea Sa: nimic despre copilaria pacientului, despre relatia sa cu parintii, despre dorinte neimplinite sau despre visele sale.
Moretti spune ca povestea din spatele scenariului pe care l-a scris impreuna cu Francesco Piccolo si Federica Pontremoli a plecat de la ideea unui Papa nou-ales care se vede incapabil sa iasa la balcon pentru a saluta multimea si a-si accepta public marele rol cu care a fost investit. "Am vrut sa amestec comedie si drama in acelasi film, tonul grotesc cu cel realist", marturiseste regizorul Nanni Moretti, care se declara a fi ateu.
"De asemenea, am vrut sa realizez portretul unui om care se apropie de puterea absoluta, catre care aspira toti oamenii bisericii, si care totusi, in ultimul moment, alege sa renunte. Abordarea mea s-a focalizat pe aceasta idee a renuntarii, pentru ca, plecand de acolo, el isi abandoneaza functia, evadeaza in oras si se apropie de viata pe care nu a avut-o niciodata”. Pentru a interpreta acest rol tridimenasional, Moretti l-a ales pe actorul francez Michel Piccoli, un adevarat veteran al cinematografului de autor, care a jucat de-a lungul timpului, pe parcursul unei cariere impresionante, in filme semnate de nume precum Jean-Luc Godard, Claude Lelouch, Luis Bunuel, Agnes Varda, Alfred Hitchcock sau Manoel de Oliveira. Moretti marturiseste a l-a ales pe Piccoli "in primul rand pentru ca este un actor extraordinar. Si pentru ca de fiecare data cind le spuneam prietenilor despre ideea unui Papa depresiv, ei imi spuneau – sigur, il vei interpreta tu. Dar niciodata nu a fost vorba de asa ceva. M-am gindit imediat la Michel.”
La randul sau, actorul spune ca Moretti nu i-a povestit prea multe lucruri despre intentiile sale atunci cind i-a propus rolul, nici macar nu i-a dat sa citeasca scenariul, ci l-a rugat doar sa dea o serie de probe, lucru care l-a bucurat. "Nanni nu vorbeste mult, ceea ce imi place. Pe platou eram tot timpul foarte atenti unul la celalalt si era suficient. As spune ca am format un cuplu extravagant”, spune Piccoli.
Si, cum umorul amestecat cu drama este nota caracteristica a tuturor filmelor lui Moretti, si in Habemus Papam putine sunt aspectele care scapa de comedie. Moretti trateaza in mod comic si nebunia mass-media creata in jurul neobisnuitului incident, dar si instituţia psihanalizei: "De-a lungul timpului, In filmele mele, am luat peste picior StAnga, generatia mea (pe cInd aveam 20 de ani, apoi la 30, apoi la 40 de ani...) Am luat In deradere relatiile dintre parinti si copii, relatiile din mediul meu social, scoala, industria cinematografica, in Caro Diario am luat in deradere chiar si cancerul de care am suferit acum 20 de ani. Asadar, cred ca este cinstit ca acum sa iau si psihanaliza in deradere”.
Desi obiectul unor controverse datorate subiectului tabu abordat de film, Habemus Papam a primit in genere critici favorabile. Cotidianul francez Le Parisien a afirmat ca "Nu numai ca filmul nu este nicidecum ceea ce te astepti sa fie, dar el mentine echilibrul perfect intre comedie - cardinalii, prezentati ca niste copii mari, participa la un turneu de volei in asteptarea intoarcerii liderului lor evadat - si melancolia personificata de Piccoli, suparator de vulnerabil."
"Acest film, cu multe intorsaturi neasteptate, este unul dintre cele mai bune filme ale lui Nanni Moretti, un spectacol de o inventivitate constanta", anunta publicatia Le Monde, pe cind prestigiosul Cahiers de Cinema sustinea ca "Frumusetea lui Habemus Papam se afla in aceasta indecizie ce face din acesta un fel de film-catastrofa fara finalitate, impartit intre negare (comedia misterelor de la Vatican) si consternare (lumea exterioara incremenita in teroare)".
Nanni Moretti a cistigat trofeul Palme d'Or la editia din 2001 a Festivalului de Film de la Cannes cu lungmetrajul La stanza del figlio. Este considerat unul dintre cei mai de succes regizori italieni din ultima vreme. Organizatorii
Festivalului de la Cannes au afimat ca "filmele lui Moretti reprezinta incarnarea a tot ceea ce este mai bun in
cinematografia ultimilor 30 de ani”, prin urmare l-au desemnat pe Moretti presedinte al juriului celei de-a 65-a editii a prestigiosului festival. Moretti, care a interpretat de asemenea multe dintre rolurile principale ale filmelor sale, este cunoscut si pentru lungmetrajele Il Caimano (2006), o critica acida la adresa lui Silvio Berlusconi si Caro Diario (1993), pentru care a cistigat premiul pentru cel mai bun regizor la editia din 1994 a aceluiasi Festival de la Cannes.
Habemus Papam, al 11-lea lungmetraj in regia lui Nanni Moretti, este o co-productie Sacher Films, Fandango si Le Pacte, in colaborare cu Rai si France 3 Cinema. Scenariul filmului este semnat de regizor impreuna cu Francesco Piccolo si Federica Pontremoli, iar director de imagine a fost Alessandro Pesci. Filmul a fost prezentat in cadrul celei de-a 64- a editii a Festivalului de la Cannes 2011, fiind nominalizat la trofeul Palme d'Or.
Lungmetrajul este adus in Romania de Independenta Film, casa de distributie care promoveaza filme independente de referinta, de nisa sau cistigatoare ale unor premii internationale prestigioase, pelicule ca Trainspotting, Amelie, Melancholia, Todo sobre mi madre, In The Mood for Love, Vicky Cristina Barcelona, Dogville, etc.
D.T
artline.ro
31 ianuarie 2012
