Philippe Grimbert, al carui roman "Un secret" a fost lansat zilele trecute intr-un club bucurestean, nu face exceptie - de ce ar face? Iata ce zice francezul: "Bunicul meu dinspre tata a fost roman si si-a parasit tara cand avea 18 ani pentru a scapa de persecutii. Problema este ca nu a vrut niciodata sa povesteasca despre familia lui lasata in urma.
Pentru mine acesta este un secret in plus, pe care vizita in Romania imi va permite poate sa-l dezvalui macar partial.
" Si dupa aia mai zice ca povestea din roman e pe bune, ca este povestea lui si a familiei sale, ca toate personajele au existat. Ca romanul e facut dupa modelul papusilor rusesti - smecheria cu un secret care deschide un alt secret, si tot asa, pana la ultima papusa, care nu se mai deschide. Ei bine,
zice Grimbert, papusa care nu se mai deschide este povestea din
Romania pe care spera sa o descopere.
Textul suna un pic altfel decat cele cu care erati obisnuiti, nu?
Philippe Grimbert este psihanalist si a scris "Un secret" ca pe un fel de psihanaliza personala. A crezut ca romanul va fi citit de o mana de oameni. S-a inselat: cartea a atins un tiraj de peste 500.000 de exemplare, fiind tradusa apoi in ceva mai mult de 20 de tari.
In curand, se pregateste o ecranizare.
Care sa fie explicatia acestui succes? In mod clar, romanul nu are datele unui bestseller. Are o constructie simpla, nu speculeaza elemente de senzational sau de divertisment, e scris intr-un stil gri, care bate catre categoria "eseu".
Raspunsul e atunci in poveste. Care vorbeste despre un baietel a carui viata pare sa fie facuta din cea mai banala stofa. Parintii sunt doi fosti sportivi care au o afacere cu articole sportive. Baiatul nu pare sa le calce pe urme, macar in privinta infatisarii: are o paloare bolnavicioasa si un trup firav.
Mai are un frate imaginar - pana intr-o zi in care gaseste intr-un cufar un catel de plus. In zilele care vin va descoperi, ajutat de Louise, batrana asistenta medicala care s-ar zice ca face parte din familie, adevarata poveste a parintilor sai si a fratelui necunoscut, mort intr-un lagar de concentrare. Mai descopera ca
este evreu; retraieste prin povestile spuse de Louise vremurile din timpul ocupatiei germane, cand acest detaliu constituia o vina, stampiland un certificat catre moarte.
Desi cartea nu are un sfarsit deschis, un eventual viitor roman va continua poate, daca tinem seama de vorbele autorului,
"Un secret": nu dinspre sfarsit, ci dinspre inceput. Intorcandu-se in timp catre acea Romanie parasita de bunicul lui Philippe Grimbert. mihai.iovanel@gandul.info
Mihai IOVANEL
