Un fluture botezat Zalmoxis

Desi, dupa spusele lui Herodot, intre popoarele cunoscute de elini, tracii erau al doilea popor ca marime, dupa inzi, in cartile occidentale, de specialitate sau pentru publicul larg, abia sunt amintiti. La capitolele de vechi religii, zeii si semizeii geto-dacilor nu apar niciodata, desi sunt pomeniti inca de Herodot, Socrate, Platon si de alti invatati antici, iar in epoca moderna de Mircea Eliade, in celebra lucrare "De la Zalmoxis la Ginghis-han". Drept e ca si istoricii romani contemporani ii neglijeaza fatis pe stramosii nostri, argumentand, in particular, ca prin Traian si ai lui suntem mai "europeni"! Dar geto-dacii ce erau? Azteci, tatari, malgasi? O comemorare aproape secreta Vecinii nostri de la sud de Dunare nu se sfiesc deloc sa-i declare pe traci stramosii lor, uneori chiar in detrimentul componentei slave. Prin cercetari intense, prin carti si reviste in limbi de circulatie, prin expozitii itinerante in Europa Occidentala si SUA, bulgarii ne-au luat-o demult inainte in privinta mediatizarii religiei, culturii si istoriei tracilor. Si, dupa cum se stie, si bulgarii vor sa intre in Uniunea Europeana. Anul acesta s-au implinit 1900 de ani de la moartea eroica a regelui Decebal si ar fi fost de asteptat ca, in amintirea acestui eveniment dureros, sa fie organizate manifestari de amploare. Asi! Cele ce s-au infaptuit in aceasta vara, mai importante fiind la Orastie si la Manastirea Cetatuia - Negru Voda, nu au fost prea mediatizate. Culmea absurdului, Ministerul Culturii si Cultelor, in loc sa se implice in aceasta pomenire, a sprijinit sarbatorirea cuceririi Daciei de catre romani, precum si omagierea lui Traian, renuntand la acest nonsens abia dupa ironiile amare aparute in presa. Nemuritorul Zalmoxis Textul lui Platon, care il citeaza pe Socrate, care, la randu-i, relateaza ce a aflat de la un medic trac despre Zalmoxis, este cel mai frumos elogiu adus unui zeu in lumea antica. Acum cativa ani, in "Romania libera", Ana Blandiana scria ca, vorbindu-se intr-un grup de straini despre respectivul text, un irlandez a afirmat ca, daca ar fi fost legat de istoria tarii sale, ar fi fost inscris pe steagul national! Noi descoperiri arheologice confirma maretia lui Zalmoxis in lumea traca. Astfel, intr-un tumul de la Aleksandrovo (Bulgaria), a fost gasita o superba fresca reprezentandu-l pe marele zeu calare, vanand un mistret, ceea ce confirma credintele tracilor in privinta dusmaniei dintre Zalmoxis si un demon zoomorf. Aceasta vanatoare explica de ce, la inceput, dragonul geto-dacic avea cap de mistret, iar infigerea lui in sulita simboliza, dupa Vasile Parvan, victoria razboinicilor nostri asupra dusmanilor. Daca istoricii romani se leapada de Zalmoxis, unii straini sunt fascinati de el, socotindu-l simbol al frumosului, al zborului si al cerului. Numai asa poate fi explicata denumirea de Papilio Zalmoxis a unui fluture tropical african, albastru-deschis, cum este si cerul senin. Cum ne dam cu stangul in dreptul Ocultarea comemorarii lui Decebal nu este decat culmea sirului de nenorociri abatute asupra a tot ce aminteste de geto-daci. Am relatat, de nenumarate ori, despre situatia dezastruoasa a cetatilor dacice, indeosebi a Sarmizegetusei Regia. Acum vin informatii sumbre de la Timisoara, unde un sit arheologic, vechi de sase milenii (!), continand vestigiile mai multor civilizatii succesive, a fost distrus prin ridicarea unei constructii industriale. Situl arheologic din cartierul Freidorf este cea mai complexa asezare antica cercetata in ultimele doua decenii in judetul Timis. Stratigrafia este formata din mai multe locuiri succesive, dintre care, cea mai veche este o asezare din perioada eneolitica, constand in locuinte apartinand culturii Baden, datata in mileniul al IV-lea i.d.Hr. Peste acest nivel se gasesc doua faze de locuire daco-romane, prima de la sfarsitul veacului al II-lea d.Hr., iar a doua se intinde pana in veacul al IV-lea d.Hr. Urmeaza un orizont format dintr-o necropola germanica de la sfarsitul secolului al IV-lea si inceputul celui de-al V-lea, care a functionat ulterior abandonarii asezarii anterioare. Ultimul nivel, cel mai de sus, e o asezare veche romaneasca din secolele VIII-X. Obiectivul industrial construit este situat chiar pe centrul sitului arheologic si a ajuns sa distruga asezarea pe directia est-vest. Este limpede ca, pentru aderarea la Uniunea Europeana, cel mai putin pregatiti suntem la cultura. La ce sunt buni niste hoti! Parca spre a compensa pierderile pe care le sufera cetatile dacice, noi descoperiri arheologice mentin subiectul in actualitate, in ciuda Ministerului Culturii si Cultelor. Astfel, dupa ce niste hoti de lemne i-au defrisat padurea, un localnic din satul Tarcov, comuna Parscov, judetul Buzau, a descoperit recent ruinele unei cetati dacice, pe care arheologii au datat-o in secolul II i.d.Hr. Aceasta este a treia cetate dacica de la Curbura Carpatilor, dupa cele de la Carlomanesti, capitala unei uniuni de triburi, si Pietroasele, cetate de cult. Dupa dr. Doina Ciobanu, directoarea Muzeului Judetean de Istorie Buzau, intre cele trei cetati se comunica, in caz de pericol, cu ajutorul focului aprins pe culmile cele mai inalte. Toate cetatile stravechi fiind acum in primejdie, nu ar trebui, oare, aprinse iarasi focurile pe munti? Un articol de Adrian Bucurescu