Jerome Bel locuieste in Paris si Rio de Janeiro si lucreaza in toata lumea. A studiat la Centre National de Danse Contemporaine din Angers, Franta (1984-1985) si a colaborat ca interpret cu numerosi coregrafi din Franta si Italia. Printre piesele sale cele mai cunoscute se numara: "Nom donne par l'auteur" (1994), "Jerome Bel" (1995), "Shirtology" (1997), "The Last Performance" (1998), "The Show Must Go On" (2001), "Veronique Doisneau" (2004), "Pichet Klunchun & Myself" (2005). In 2003, Jerome Bel a fost curator, alaturi de Alain Platel, al Festivalului Klapstuk din Leuven (Belgia).
"Jerome Bel indrazneste sa fie radical, sa puna in scena nespectaculosul si o "arta a minimalismului" care lasa loc pentru poezie. Chiar daca, la prima vedere, titlul "Jerome Bel" poate parea o provocare narcisista, autorul a ales, de fapt, sa nu se ascunda in spatele nici unei metafore. "Jerome Bel" de Jerome Bel emana dinauntrul unei personalitati care-si impune propriul stil unic. In timp ce tema pare a fi concentrata asupra sinelui, actiunile sunt intim legate de performeri, care se examineaza si se dezvaluie in propria nuditate.", spune Catherine Girard in revista "Mouvement".
Intr-un interviu acordat criticului de dans Gerald Siegmund, Bel insusi postuleaza corpul ca fiind intotdeauna deja in-scris: "Pentru mine, dansul ca dans creat pentru scena nu mai este exprimarea niciodata analizata, frumoasa a unor sentimente oarecum <> prin intermediul corpului, corp care exista si (ne) slujeste intrucat suntem siguri pe el. Nu. Nicidecum. Pana si corpul biologic presupune o cantitate enorma de activitate de structurare spirituala. Tot ce stim despre corp, tot ce intelegem, se bazeaza pe coduri si limbaj".
Pana sa ajunga la Bucuresti, "Jerome Bel" si "Last performance..." au avut peste 160 de reprezentatii, in peste 70 dintre cele mai importante festivaluri si scene din lume. (I. POPOVICI)
