Lutierul Vasile Gliga din Reghin conduce cea mai mare societate producatoare de viori din tara, fiind recunoscut atat in Europa, cat si in SUA, magazine de reprezentare existand in Statele Unite, Japonia si Australia.
Instrumentele lui Gliga sunt confectionate din lemn - paltin cret si molid - taiat de pe Valea Italianului, situata in Muntii Gurghiului, intre Reghin si Sovata. Se spune ca pana si maestrii italieni Stradivarius, Amatti si Guarnieri ar fi apreciat Valea Gurghiului pentru lemnul sau.
Afacerea a pornit de la prima vioara, confectionata in 1988, acasa, intr-o debara, iar vioara respectiva a fost trimisa la concursul de la Cremona (Italia), fiind extrem de apreciata, povesteste Vasile Gliga, citat de Rompres. El a adaugat ca, desi a lucrat la realizarea viorii peste 300 de ore, a vandut-o in Austria, iar din banii castigati si-a cumparat o masina.
Pe Valea Gurghiului, unde s-a nascut Vasile Gliga, creste asa-numitul paltin cret, o aberatie, care in mod normal se intalneste la unul dintr-o mie de arbori, un defect al paltinului a carui fibra, in loc sa creasca dreapta, creste ondulata. Aceste fibre ondulate dau o rezonanta speciala. Se pare ca in aceasta zona, intre Reghin si Sovata, se intrunesc toate conditiile climaterice pentru dezvoltarea paltinului cret, dar si pentru cea a molidului, folosit pentru fata viorii.
Din acest motiv, la Reghin a fost infiintata prima fabrica de instrumente muzicale din tara, de catre cel mai dibace lutier roman - Boianciuc.
Gliga spune ca o vioara se naste greu, pentru ca lemnul necesita o uscare naturala cam 4-5 ani, dupa care instrumentul trece prin aproximativ 200 de faze de productie, majoritatea manuale. Pentru cele patru clase de viori confectionate la Reghin - scoala, student, profesionale si maestro - preturile variaza intre 50 si 1500 de euro, iar 98% din productia de instrumente a Grupului Gliga ia calea exportului.
Exmatriculat din scoala, Gliga ajunge cel mai mare lutier din tara
Lutierul a parcurs drumul pana la performanta alaturi de sotia lui, Elena. Cei doi au fost exmatriculati din scoala in clasa a XI-a, deoarece au hotarat sa se casatoreasca si au ajuns muncitori necalificati la Fabrica de lemn din Reghin, la sectia de instrumente muzicale - el, la sculptura, ea, la slefuire. Amandoi au urmat liceul la seral, au terminat facultatea la Brasov si s-au intors la Reghin. Intre timp au invatat meserie, au invatat sa cunoasca lemnul, sa-i simta pulsatiile, sa-l transforme in tonalitati diverse, mai ales ca "nici o vioara nu suna la fel cu alta, fiecare este unica", spune Gliga. Dupa ce a realizat ca la fabrica din Reghin lucrurile nu mergeau tocmai bine, el a inceput o afacere pe cont propriu. "Lucram cam 300 de ore pentru un instrument cu coarde, pe care il vindeam cu 600-700 de marci germane. Am pornit cu sase angajati, iar acum avem in jur de 1000", povesteste lutierul. Dupa relansarea afacerii, Gliga a mai infiintat Colegiul particular Mirona, Clubul de Dans Sportiv "Dansul Viorilor" si o gradinita particulara. (L.D.)
Dorin Man
HORA S.A.-TRADITIE SI UNICITATE
Dupa al 2-lea razboi mondial,in cadrul operei de reconstructie a tarii,beneficiind in zona Reghinului de lemn de rezonanta si de o bogata traditie tamplareasca,s-a infiintat in 1951 fabricatia pe scara larga a instrumentelor musicale.De la prelucrarea primara a lemnului in sindrila si cherestea sau cea secundara in mobilier,case,rotarie,butoaie,etc.,s-a trecut spre arta,la fabricarea viorilor.
Maistrul Roman Boianciuc ajutat de 3 tamplari au reusit sa produca in primul an 35 viori.In anul urmator productia a crescut si s-au fabricat si primele chitare.In anul 1954,maistrul Roman Boianciuc primeste titlul de Laureat al premiului de Stat.S-a ajuns ca an de an numarul instrumentelor musicale cit si diversitatea lor sa creasca.In 1953 se fac primele mandoline.
Colaborarea cu Institutul de cercetare si proiectare prntru Industria lemnului Bucuresti in domeniul acusticii instrumentelor muzicale initiata de Dr.ing. Nicolae Ghelmeziu si fizicianul Paul Beldie,a condus la afirmarea performantelor instrumentelor musicale fabricate la Reghin,atat pe plan intern cat si international prin participarea la diferite targuri si expozitii.
Odata cu rezolvarea finisarii instrumentelor cu lacuri indigene(nitrocelulozice),de catre un colectiv condus de ing.Tau Eugen si ing. Bazgan Nicolae,numarul comenzilor la export au inregistrat un salt spectaculos.
Participarea cu sprijinul MEF a unor lutieri formati in cadrul fabricii noastre la concursuri internationale de luterie de la Liege(Belgia)si Poznan (Polonia),s-a inscris pe linia afirmarii productiei romanesti de instrumente musicale in lume.
La cresterea calitatii orchestrelor simfonice ,de camera si de muzica usoara am contribuit si noi prin inzestrarea interpretilor cu instrumente din ce in ce mai performante.Astfel filarmonicile “George Enesccu”-Bucuresti, Tg.Mures,Cluj,Oradea,Iasi,Constanta,Craiova,Brasov,Opera Romana,Orchestra Radio,etc.,achizitioneaza instrumente musicale fabricate la Reghin.Renumiti solisti instrumentisti,printer care David Oistrah,Mihai Constantinescu,George Iarosevici,Ion Voicu,Stefan Ruha,au ramas impresionati de executia si acustica instrumentelor noastre.
Iata parerea renumitului violonist David Oistrah: “Vioara facuta la Reghin de maistrul Roman Boianciuc a produs asupra mea o foarte frumoasa impresie.Ea este executata artistic,are o forma desarvasita,buna pentru interpret,suna stralucitor,curat si destul de dinamic”. 18.sept.1967 Bucuresti
Actiunea de mecanizare a operatiilor manuale,de inovare si rationalizare continua.
Cu contributia si initiativa directa a sefului de fabrica ing. Bazgan Nicolae,au fost asimilate in productie noi tipuri de instrumente musicale si accesorii ca:chitara cu 12 corzi Apollo,Constanta,chitarele electrice Titan,Atlas,Vega,Triumf si Jupiter bass, titera, banjoul, chitare pt. copii,xilofoane cu diferite octave,instrumente educationale,viori pentru copii in marimile 1/8,1/10,1/16,chitara de solist Regun si Cristal,ukulele,bouzouki,cobze,arcuse si altele.
Avem satisfactia de a fi creat in Romania zona de lutierie similare celor din Germania(Mitenwald,Markneukirkhen),Italia(Cremona)sau Franta(Mirecour), aici in HORA SA. s-au pregatit toti lutierii Reghinului, invatand tehnologie, forme, dimensiuni, secrete ale meseriei.
Pentru HORA nimic nu e mai multumitor decat faptul ca in 58 de ani de existenta, a fost unica scoala practica de constructie a instrumentelor muzicale la Reghin- apreciind lutierii din zona pentru realizarile lor.
La aceasta ora HORA S.A. are capacitatea sa fabrice orice instrument musical din lemn,drept dovada in anul 2005 a fost scos pe piata primul CLAVECIN Romanesc,prezentat si la targul international MUSKMESSE Frankfurt 2006.
