Roman ecranizat in 2009, in regia lui Michael HoffmanFinalul vietii contelui Tolstoi ramane un episod misterios, supus interpretarilor si controverselor, in care unii dintre admiratorii sai au vazut o splendida declaratie de independenta, in vreme ce adversarii sai, nu putini la numar, ultimul gest disperat si confuz al unui batran care de multa vreme pierduse contactul cu realitatea. Iubit cu fanatism si atacat cu inversunare, autorul unor capodopere care au marcat si schimbat pentru totdeauna literatura mondiala si opozantul unei Biserici in care nu se mai regasea, fara ca prin aceasta credinta sa ii scada, Tolstoi parea sa fie marele scriitor pe care Rusia (si prin extensie lumea intreaga) il asteptau pentru a-i spune povestea si mai ales pentru a gasi raspunsurile la marile intrebari.
In 1910 insa Tolstoi, adevaratul Tolstoi, era cu totul altul decat si-ar fi imaginat o buna parte dintre cititorii sai. Prins intr-o casatorie pe care o vedea de multa vreme ca pe o povara (desi fara sprijinul sotiei sale, ce juca rolul de secretara credincioasa, se ocupa de partea financiara a familiei si era in permanenta, in ciuda nefericirii sale, alaturi de sot), dorind sa ofere lumii o noua credinta si o libertatea superba, dar si sa se rupa de originile sale si mai ales de averea pe care o vedea ca pe un pacat si o povara, Tolstoi era inainte de toate un prizonier. Cel putin in mintea lui. Iar in “Ultima gara” Jay Parini incearca (si pana la final cititorul isi da seama ca si reuseste, si intr-un fel pe masura faimei lui Tolstoi) sa prezinte nu doar faptele, ci si o posibila, chiar foarte probabila interpretare si explicatie a fugii lui Tolstoi.
Vasta fresca istorica si analiza psihologica fina, ce demonstreaza nu doar cunoasterea epocii sau talentul epic, dar si ca Jay Parini l-a citit cu adevarat pe Tolstoi, “Ultima gara” este finalul unui destin fabulos. A vrut oare Tolstoi sa dispara pur si simplu in imensitatea stepei rusesti? Oare s-ar fi oprit undeva, unde sa isi predice credinta departe de titluri, carti, avere si o sotie pe care o vedea ca o straina? A fost un gest disperat, nebunesc, o forma de sinucidere sociala care s-a transformat intr-o tragedie, pneumonia fiind fatala pentru un trup imbatranit, ostenit, ajuns la capatul puterilor? Pornind de la faptele cunoscute, documente, pagini de jurnal si figura uluitoare a lui Tolstoi, este povestea sfarsitului greu de inteles care avea sa consolideze in eternitatea mitul tolstoian.
