Ansamblul folcloric al instituţiei budapestane a prezentat suite de dansuri populare maghiare, în costume tradiţionale şi pe ritmuri binecunoscute, după care a urmat lansarea antologiei bistriţene. Elena M. Câmpan a prezentat o recenzie a cărţii tradusă ad hoc şi în limba maghiară, apoi Horia Baciu, Emil Dreptate, Traian Parva Săsărman şi Victor Ştir au citit din creaţiile lor şi din poemele bistriţeanului lui Atila Racz, rezident la Dublin acum. Au fost distribuite volume bilingve, astfel că au putut fi urmărite textele bistriţenilor în limba maghiară şi lectura s-a încheiat cu aplauze. Dansatorii de la “Cununa de pe Someş” au prezentat minunatele noastre dansuri de pe Şieu şi Someş, fiind foarte apreciaţi pentru ritmul, perfecţiunea execuţiei şi splendidele costume populare de care spectatorii maghiari s-au arătat interesaţi.
Soliştii de muzică populară ai ansamblului, Petre Petruse şi Marioara Sigartău, au interpretat cântece din repertoriile proprii, reţinând interesul auditoriului prin nuanţare şi stăpânirea tehnicii de redare autentică a melodiilor abordate. Aplauzele secţiunii de artă tradiţională a spectacolului au augmentat valoarea de ansamblu a manifestării. După încheierea spectacolului folcloric, scriitorii bistriţeni şi maghiari s-au întreţinut pe grupuri mici, conjudeţenii noştri oferind semnături la pagina pe care îşi aveau fotografia şi elementele biografice. A urmat momentul de degustare a ţuicii bistriţene şi a fursecurilor care au rotunjit manifestarea culturală cu o agapă “in nuce”, antrenând conturarea unor proiecte ale celor două comunităţi de creatori.
Dintre participanţi îi amintim pe ziaristul Lengel Geza, grupul de scriitori din jurul lui Imre Ferenc şi Köveri Tibor sau pe Edith Varga, vicepreşedinta Uniunii Europene de Folclor pentru Ungaria.
În ciuda unor reticienţe anterioare, întâlnirea de la Budapesta - Csepel a fost caldă, reuşită peste toate aşteptările, astfel capitala vecină este percepută ca un loc al prieteniei.