Biografie Tzara Tristan
Tristan Tzara (n. 16 aprilie 1896 - d. 25 decembrie 1963) este pseudonimul lui Samuel Rosenstock, poet si eseist stabilit in Franta, cofondator al miscarii culturale dadaiste. El a condus la o revolutie majora in artele plastice si literatura. S-a nascut in Moinesti, Romania.
In 1912, pe cand era inca in liceu, pune bazele revistei "Simbolul" impreuna cu Marcel Iancu si Ion Vinea, cu binecuvintarea lui Alexandru Macedonski si ajutorul lui Iser. In aceasta perioada semneaza cu pseudonimul S. Samyro, pe care il va schimba mai tirziu in Tristan Ruia si in final Tristan Tzara. "Tristan" e ales pe linga rezonanta particulara pe care o are numele in romana si ca un omagiu fata de opera lui Wagner - o referinta importanta pentru simbolistii care l-au influentat puternic pe tinarul poet.
Miscarea dadaista isi are originea in orasul elvetian Zurich in timpul Primului Razboi Mondial, iar Tzara ajunge acolo in toamna lui 1915 si curind se alatura unui grup de tineri intelectuali care pun la cale "happening-urile" de la Cabaret Voltaire. Astfel s-a nascut celebra miscare Dada, care nu e o inventie exclusiva a lui Tzara, dar "nu ar fi devenit niciodata ceea ce a devenit fara eforturile de popularizare si diplomatia lui" (parafraza dupa R. Huelsenbeck).
In 1919 se muta la Paris intr-o incercare de a lansa Dada pe o scena cu adevarat universala. Multi critici considera totusi ca perioada cu adevarat inovativa a miscarii inceteaza odata cu acest "transfer". Fiind la Paris s-a angajat in activitati tumultuoase cu Andre Breton, Philippe Soupault si Louis Aragon. Cele mai cunoscute texte dadaiste ale lui Tzara sint: "La Premiere Aventure celeste Antipyrine" (1916; Prima Aventura Cereasca a Domnului Antipyrine) si "Vingt-cinq poemes" (1918; Douazeci si cinci de poeme), respectiv manifestele miscarii: "Sept Manifestes Dada" (1924; Sapte Manifeste Dada).
In a doua parte a anului 1929, satul de nihilism si distrugere, intra in activitatile mai constructive ale suprarealismului. Si-a consumat mult timp pentru reconcilierea suprarealismului cu Marxismul si a intrat in Rezistenta Franceza in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si in Partidul Comunist Francez in 1947, cand a devenit cetatean francez. Va demisiona din partid in 1956, ca protest impotriva suprimarii revoltelor din Ungaria de catre Uniunea Sovietica. Aventurile lui politice il vor transforma intr-un poet liric.
Poemele lui Tristan Tzara reveleaza durerile sufletului prins intre revolta si uimirea datorata tragediilor zilnice ale conditiei umane. Lucrarile sale de maturitate incep cu "L'Homme approximatif" (1931; Omul aproximativ) si continua cu "Parler seul" (1950; Vorbind singur) si "La Face interieure" (1953; Fata interioara).
