In fiecare an pe data de 1 Martie primim sau daruim martisoarele, care sunt reprezentate sub diferite forme traditionale: hornarul sau trifoiul cu patru foi aducatoare de noroc, ghiocei, cosulete impletite, dar si alte obiecte de factura traditionala. Toate acestea au atasat firul in culorile alb – rosu. Dar ce sunt acestea si care este povestea lor?
“Martisor” reprezinta denumirea populara a lunii martie, luna care marcheaza de altfel inceputul primaverii. Snurul format din cele doua fire impletite simbolizeaza iarna si vara. Martisorul reprezinta si innoirea timpului si a anului. Conform anumitor traditii, snurul – “funia anului” – ar fi fost tors de Baba Dochia in timp ce mergea cu oile la munte.
In traditia geto-dacilor si a latinilor Noul An incepea in data de 1. Martie. Asadar “luna zeului Marte” era considerata prima luna din an. Calendarul acestora avea doua anotimpuri: vara si iarna.
Culorile firelor din snur – alb si rosu – se regasesc si in alte simboluri traditionale precum steagul calusarilor, bradul de nunta, ornamentul pentru juni, sambra oilor etc.
Se spune ca cei ce poarta martisorul prins in piept, acela va avea parte de sanatate si noroc pe tot parcursul anului. Simbolul primaverii se poarta 12 zile in anumite zone, altii il poarta pana in 9 Martie (cand se sfarsesc zilele babei), iar altii pana la vederea primilor copaci infloriti sau sosirea berzelor.
Acest obicei a fost preluat in timp atat de aromani cat si de alte popoare din sud-estul si centrul Europei.