Arhivele regale de la Sinaia au fost inventariate in anul 1948 de catre noile autoritati comuniste, care au hotarat mutarea lor la Bucuresti, unde o parte au fost arse, iar 1500 de carti vechi si 3000 de documente au fost trimise la pastrare in conditii improprii, la castelul Martei Bibescu de la Posada. De aici provine documentul reprodus de ziarul nostru. Despre statuie si-au spus parerea multi, intre ei si Nicolae Iorga, in "Istoria lui Stefan cel Mare" (p. 250): "O statuie a lui Stefan cel Mare s-a inaltat la Iasi abia la 1883. O facuse un mester strain si a facut-o prost, cum nici nu se putea altfel, caci numai cine face parte dintr-un popor ii poate intelege intr-adevar eroii... Iar in literatura romana a fost o mare tacere". Mihai Eminescu a facut o criza de nervi: "Dar in Iasii instrainati in mijlocul marii serbari oficiale, el (Eminescu - n.n.) s-a lasat furat de ganduri triste, iar pe buzele-i ingalbenite zbura duiosia deznadajduita a unei doine de plangere si razbunare" (N. Iorga, id. p. 251).
Iar in epoca episcopul Melchisedec Stefanescu a facut o interpelare in parlamentul vremii cerand corectarea mistificarii, pornind de la ideea ca sculptorul francez Emille Fremiet a folosit doar cateva desene ale lui Gheorghe Asachi, facute din imaginatie. Asachi il desenase pe voievod din imaginatie Asa se face ca istoria statuii lui Stefan cel Mare din fata Palatului Culturii din Iasi are una dintre cele mai zbuciumate istorii ale vreunui monument romanesc. Ideea ridicarii statuii marelui voievod la Iasi a aparut in 1856, din dorinta caimacamului Theodor Bals de a se opune Unirii Principatelor. Conducatorul Moldovei spera ca prin exacerbarea nationalismului local, de principat moldav, sa creeze din Stefan cel Mare un simbol al trainiciei si puterii principatului, care ar fi demonstrat inutilitatea unirii cu Tara Romaneasca. Caimacamul a numit o comisie formata din spatarul Mihai Cantacuzino, postelnicul Gheorghe Asachi si postelnicul Nicolae Istrati. Comisia a demarat strangerea de fonduri, iar Gheorghe Asachi s-a apucat sa schiteze portretul marelui voievod. Din descrierile lui Grigore Ureche in Letopisetul Tarii Moldovei si dupa pictura lui Stefan cel Mare de la Biserica Badauti a rezultat un voievod cu barba, de statura medie. Erorile au aparut din simplul fapt ca picturile lui Stefan cel Mare, zugravite chiar in timpul vietii sale, se aflau la manastirile din Bucovina, provincie care intrase in Imperiul Austro-Ungar. "Barba lui Stefan a aparut dupa restaurarea picturii originale de la Biserica Badauti, pictorii secolului al XIX-lea adaugandu-i voievodului barba, aceasta fiind la moda in acele timpuri", explica prof. univ. dr. Adriana Ioniuc, directorul stiintific al Complexului Muzeal National Moldova, Iasi. La proiectul constructiei statuii s-a renuntat dupa moartea caimacamului in 1857, discutiile referitoare la monument reluandu-se abia in 1871, cand la Putna se sarbatoreau 370 de ani de la moartea voievodului moldav.
Dupa Razboiul de Independenta se face o subscriptie publica a comitetului printului Grigore Ghica, de 135.000 de franci, si in 1879 se inainteaza comanda sculptorului Emanuel Frenier, un artist in mare voga in Parisul acelor vremi. Documentatia prezentata sculptorului este cea executata de postelnicul Gheorghe Asachi, artistul francez apucandu-se de treaba in atelierul sau din Rue L'Universite, din Paris. Episcopul Melchisedec a descoperit infatisarea reala a lui Stefan O vizita in Bucovina la mijlocul anului 1881 a episcopului Melchisedec a scos la iveala adevaratul chip al voievodului Stefan cel Mare. El aparea la Biserica Sfantul Ilie de la Voronet, ridicata chiar de Stefan, dar si in Evangheliarul de la Humor.
La intoarcerea in tara, episcopul Melchisedec a sesizat Academia Romana despre grava eroare care era pe cale sa se petreaca la Iasi. Numai ca portretul prezentat de Melchisedec, zugravit de pictorul Epaminonda Bucevschi de la Cernauti, inspirat dupa picturile bisericesti, nu a avut darul sa-i induplece pe savantii acelor vremuri. "Chiar Bogdan Petriceicu Hasdeu s-a opus initial noii infatisari, pentru ca, ulterior, dupa multi ani sa-i dea dreptate episcopului Melchisedec. Discutiile interminabile, interpelarile in Parlamentul Romaniei nu au avut efectul scontat si statuia apare asa cum o vedem si astazi", precizeaza prof. Adriana Ioniuc. Statuia a fost definitivata si expusa la Salonul National de Sculptura din Franta, in 1882, si inaugurata la Iasi pe 5 iunie 1883, in prezenta Majestatii Sale Carol I, regele Romaniei. Din cauza ca niciodata nu a existat un model autentic al Coroanei Moldovei, sculptorul francez a folosit pentru statuia de la Iasi un model de coroana catolica, acest fapt starnind grave contradictii si o legenda. Zvonurile sustin ca in atelierul sculptorului Fernier ar fi existat doua comenzi, una din Romania si una din Polonia. Dupa finalizarea lor, s-a produs o confuzie si legenda spune ca adevarata statuie a lui Stefan cel Mare ar fi la Cracovia. "Total fals. Nu a fost vreo comanda pentru un cneaz polon in atelierul sculptorului. Aceasta legenda a aparut tocmai din infatisarea catolica a domnitorului moldovean", ne spune Adriana Ioniuc. Statuia lui Stefan cel Mare, inalta de 4,5 metri, cu barba si coroana catolica, strajuieste de aproape un veac si jumatate Iasiul, fiind acum simbolul capitalei Moldovei in toate materialele publicitare care circula pe mapamond.Un articol de Carol Harsan, Catalin Dumitrescu
