Tot ce voiati sa stiti despre Est&Vest

Expozitie Dan Perjovschi la Viena, deschisa pana la inceputul lunii februarie. Tot ce voiati sa stiti despre Est si Vest si nu ati avut curajul sa intrebati se afla la Viena. Pana la jumatatea lunii ianuarie, inceputul lunii februarie. Doua locuri: Christine König Galerie si Kunstforum Banca Austria. Trei nume: Lia Perjovski&Dan Perjovski&Nedko Solakov. Ceva comun: ironia si autoironia, politici si social, crearea unui context ironic in care Estul si Vestul fuzioneaza, balansandu-se in acelasi ritm, chinuindu-se sa-si tina echilibrul pe aceeasi margine a unei dezordini generalizate, vazuta mai degraba amuzanta si duioasa, decat tulbure si iritanta, mai degraba universala decat balcanica. Timp de o saptamana, Dan Perjovschi si Nedko Solakov au reinterpretat fosta camera a seifului Bancii Austriei, "Tresor", in prezent spatiu expozitional aflat in plin centru al Vienei, nu departe de Stephansdom. Dan si Nedko si-au impartit teritoriile via e-mail: Nedko a luat peretii, Dan podeaua. Expozitia chiar asa se intituleaza: "Walls&Floor (without the ceiling)" / Pereti si podea (fara plafon) si, daca ajungeti la Viena pana pe 3 februarie, treceti-o obligatoriu in agenda dumneavoastra.Intr-o camera intitulata "Tresor" ("vistierie", in franceza), cu o simbolistica deja incarcata si dificil de surmontat, o camera mare, complet goala, cu peretii albi si podeaua neagra, care la prima vedere nu pare a inspira pe nimeni prea mult, Dan si Nedko au desenat biografia artistului est-european. Kulturkontakt, care este cea mai cunoscuta institutie austriaca pornita sa sprijine artistii din estul si sud-estul Europei, a venit cu ideea de a aduce in acelasi spatiu un artist bulgar si unul roman, venind din tarile cel mai proaspat integrate. Kulturkontakt i-a ales pe Dan Perjovschi si Nedko Solakov, iar alegerea nu a fost deloc intamplatoare. Pentru cei doi artisti, 2007 a fost un an plin: Perjovschi a desenat la MoMa (New York), cel mai important spatiu pentru arta contemporana, iar Solakov a fost la "documenta 12" (Kassel) si la "Bienala de la Venetia", unde de altfel a si primit o mentiune speciala pentru cel mai bun proiect prezentat in "Arsenal", o lucrare despre kalasnikov. La Kunstforum, Perjovschi si Solakov se intalnesc in acelasi punct: in varful markerului cu care transforma peretii, in atitudinea si in felul in care privesc arta si statutul conditiei artistului astazi. Dar tot aici se si despart. Perjovschi este acid si radical, Solakov este narativ si autoreferential. Perjovschi aduna informatie culturala, politica, istorica, extrage din mass-media esentialul, amesteca totul si ofera interpretari pe scurt si la puterea a 10-a ironiei a ceea ce se intampla la un pas de tine. Solakov profita de cea mai mica imperfectiune a peretelui pentru a crea o poveste pe loc, pentru a vorbi despre sine si despre artistul venind din Bulgaria. Temele preferate ale lui Perjovschi in expozitia organizata de Kulturkontakt la Viena par a fi integrarea, "civilisation&culture clash", saracie vs luxury, societatea de consum. Pentru Solakov, provocarea este aici inspiratia de moment, incercarea de a scoate cat mai mult din acea clipa, din acel centimetru de zugraveala.   Tips. Daca ajungeti la "Walls&Floor (without ceiling)", atunci fiti atenti la dialogul Solakov (perete)-Perjovschi (podea): "Not so many things to treasure here anymore" – "Tresor me!" si la dedicatia cu dublu sens: kalasnikovul cu teava rasucita dedicat lui Nedko si markerul asezat undeva foarte sus, pe care il veti descoperi numai daca veti urma sageata din dedicatia lui Nedko pentru Dan. Deplasare realizata cu sprijinul Kulturkontakt AustriaHituriDaca vreti sa vedeti cateva dintre "hiturile" lui Perjovski, atunci nu trebuie sa ocoliti Christine König Galerie, la doar zece minute de mers pe jos de Museumsquartier. Aici, pana pe 12 ianuarie, expune impreuna cu Lia si este primul lor proiect conceput impreuna, de unde si jocul onomastic: Lia Perjovski/Perjovschi Dan. Fisele si spiritul detectivistic (in ale culturii) ale Liei se intalnesc aici cu intepaturile (unele deja "clasice") ale lui Dan, cum este, de exemplu, "my house-my car-my credit-me", din ce in ce mai mici si mai pipernicite (in sensul indicat). Iar daca sunteti norocosi, o puteti gasi in galerie chiar pe Christine König, care va poate explica o lucrare a Liei din ’94, cand artista a avut un grant oferit de aceasta galerie.