Celebrul Musee du Luxembourg din Paris ofera pasionatilor de arta sansa de a-l redescoperi pe Titian prin intermediul unei fascinante expozitii dedicate portretelor realizate de acesta.
Cu peste 60 de lucrari, aduse din 14 tari, intre care 35 de portrete de Titian, expozitia reuneste portretele unora dintre cele mai importante si puternice personalitatii ale epocii in care a trait artistul, inclusiv pe cele ale lui Carol V, Filip II sau Francisc I, alaturi de cele ale dogilor, papilor si cardinalilor. Pentru ca imaginea lor sa traverseze timpul, toti acestia l-au ales pe Titian, considerat cel mai talentat pictor al vremii, un adevarat maestru al Renasterii.
Creatiile lui sunt expuse alaturi de alte portrete celebre realizate de artisti ca Rubens, Lorenzo Lotto, Parmigianino, Tintoretto, Benvenuto Cellini, Giulio Romano sau Paris Bordone, pentru ca vizitatorii sa poata face comparatii si sa inteleaga de ce Titian era atat de apreciat ca pictor si mai ales ca portretist.
Tema principala a expozitiei este portretul, asa cum a fost vazut si realizat de Titian, incercand sa descopere motivele pentru care artistul s-a bucurat de un succes durabil, ajungand sa joace un rol major in lumea artistica italiana si apoi europeana a secolului XVI.
Maestrul venetian, cu o extraordinara ambitie si o hotarare pe masura, nu a ezitat sa lucreze pentru cele mai importante personalitati politice si religioase ale vremii, castigand astfel noi protectori si cumparatori, reusind sa fie o prezenta comuna si dorita in cercurile importante ale politicii si culturii italiene. Nu era ceva obisnuit ca un simplu pictor sa ajunga sa fie apreciat si respectat de cei care decideau practic destinul Europei, dar Titian a reusit sa se impuna prin lucrarile sale, intr-un timp relativ scurt.
Organizatorii incearca sa prezinte diferitele stagii ale evolutiei artistice a lui Titian, care avea sa castige increderea si stima marilor printi italieni, la putin timp dupa ce primise cele mai importante si prestigioase premii din partea Republicii venetiene, fiind sprijinit in tot acest timp de bunul sau prieten Pietro Aretino, care ii pusese la dispozitie relatiile sale in cercurile sus-puse. Membrii unor familii vestite in epoca - Este, Gonzaga, Della Rovere, Farnese - i-au comandat lui Titian portrete, in care erau infatisati in toata stralucirea lor, chiar daca maestrul nu avea sa renunte niciodata la tendinta sa spre naturalism, care arata dimensiunea umana a modelului, dincolo de avere, statut social si influenta.
Titian avea sa ajunga la apogeul carierei sale cand imparatul Carol V, care il numise portretist oficial, i-a oferit pozitia de pictor principal al curtii Habsburgilor. Nici fiul imparatului, Filip II, nu s-a lasat mai prejos si l-a sprijinit la randul sau pe Titian.
In afara acestor lucrari "oficiale", artistul incerca sa captureze "miscarile sufletului" celui care ii servea drept model, notand minutios atitudinile si gesturile acestora si surprinzand cele mai intime emotii si sentimente. Asa ca avea sa picteze portretele prietenilor si rudelor, precum si cele ale scriitorilor, poetilor si umanistilor, figuri cunoscute ale vietii culturale venetiene, intr-o maniera unica.
Atelierul sau din Biri Grande a devenit astfel un centru cultural al epocii si adesea servea drept loc de intalnire pentru artistii si literatii vremii, dar era vizitat si de nobili, colectionari, reprezentanti ai Bisericii. In afara portetelor celebritatilor si aristocratilor, Titian era atras si de figurile anonimilor, adesea surprinzator de expresive, pe care ii intalnea pe strazile Venetiei. Un alt experiment artistic inedit pentru epoca era reprezentarea modelului ca un instantaneu, surprins in cadrul unei actiuni, Titian reusind astfel sa surprinda o expresie, o reactie, o miscare altfel usor de trecut cu vederea.
Ca un observator inteligent si eclectic al lumii din jurul sau, Titian a pictat si portretele burghezilor bogati, cel putin la fel de interesante ca cele ale aristocratilor, ca un adevarat cronicar in imagini al vremurilor. Dar acest amplu univers al portretisticii avea si o categorie speciala pentru Titian, un spirit renascentist si in acelasi timp un romantic : figura feminina. Era una dintre temele sale preferate, reusind sa surprinda pe panza figurile unor doamne din aristocratie, unor tinere alese din multime sau ale unor fetite.
Talentul si devotiunea pentru portret a dus la realizarea unei galerii de importanta istorica a personalitatilor si anonimilor epocii. Acestea reprezentari ale unei lumi dominate de putere, cunoastere si seductie l-au transformat pe Titian dintr-un simplu pictor venetian intr-un maestru care avea sa inspire nenumarate generatii de artisti.
Septembrie 2006
