Edvard Munch este nu doar unul dintre cei mai cunoscuti pictori norvegieni, dar si autorul uneia dintre cele mai enigmatice si stranii lucrari din istoria artei : "Tipatul" (1893). Lucrarea infatisand o silueta tremurata, pe fonduri dense si groase, cu linii ce te duc cu gandul la undele sonore, este considerata cea mai importanta opera a artistului, simbolizand in opinia multora strigatul omului modern zdrobit de angoasele existentei cotidiene sau mai exact acea teama greu de definit. Peisajul din fundal este Oslofjord, un fiord privit dinspre dealul Ekeberg. Numele tabloului - in norvegiana "Skrik" - a fost tradus fie ca "Tipatul", fie ca "Plansetul" sau "Strigatul". Munch a realizat patru versiuni ale acestei lucrari, cele mai cunoscute fiind cea in ulei si tempera pe carton de la Galeria Nationala din Oslo si tempera pe carton care a fost expusa la Muzeul Munch din Oslo. O a treia versiune se afla tot in colectia Muzeului Munch, in timp ce a patra este in posesia unui colectionar privat. Munch a realizat ulterior si o litografie dupa aceasta opera, pentru ca "Tipatul" sa poata fi mai usor reprodus in revistele si cataloagele din intreaga lumea. In prezent una dintre aceste lucrari nu se mai afla in Muzeul Munch, de unde a fost furata in august 2004. Sursele de inspiratie Artistul insusi a povestit cum i-a venit ideea de a realiza acest tablou straniu. In timpul unei plimbari alaturi de doi prieteni, chiar in apropierea amurgului, artistul s-a simtit obosit, lipsit si vlaga, si s-a lipit de un gard, asteptand sa-si revina. Totul parea inrosit, sau cum spunea Munch - insangerat. Cei doi prieteni s-au departat, iar artistul a ramas singur, parandu-i-se ca aude in natura un tipat. De aici a pornit totul. Cadrul scenei este un drum din apropiere de Oslo, langa dealul Ekeberg. In perioada in care a fost realizat acest tablou sora artistului, Laura Cathrine, era internata la ospiciul aflat langa dealul Ekeberg. In 1978, Robert Rosenblum, unul dintre cei mai cunoscuti cercetatori ai operei lui Munch, a declarat ca figura centrala a tabloului ar fi inspirata de imaginea unei mumii peruane, pe care artistul a vazut-o in 1889 la Exposition Universelle din Paris. Aceasta imagine a unei mumii in pozitie fetala, cu mainile asezate in paralel cu fata, a servit drept model si lui Paul Gauguin, unul dintre prietenii lui Munch, pentru mai multe compozitii. Recent, un antropolog italian a sustinut ca Munch ar fi vazut o mumie semanand foarte bine figurii din "Tipatul" la Muzeul de Istorie Naturala din Florenta. |
inchide 
Newsletter
Fii mereu legat de arta.Aboneaza-te la fluxul de stiri despre arta trimise direct pe mail-ul tau de catre artLine.ro
