Abbott Henderson Thayer (12 august 1849 - 29 mai 1921) pictor si naturalist din New England.
Nascut la Boston, realizeaza inca de la varsta de noua ani primele tablouri si desene infatisand caini sau pisici, precum si cateva peisaje. Decis sa devina un adevarat artist, pleaca la Paris si se inscrie la Ecole des Beaux Arts, unde il are ca profesor pe Jean-Leon Gerome, care il va ajuta sa descopere traditia Renasterii italiene si idealurile clasice.
Thayer revine in America in 1879, stabilindu-se la New York, unde devine in scurt timp un pictor foarte apreciat de inalta societate, primind numeroase comenzi pentru portrete. Tocmai aceste portrete, carora le acorda toata atentia, aveau sa ii aduca celebritatea, prin minutiozitatea cu care incerca sa transpuna pe panza nu doar asemanarea fizica, ci si psihologia modelului.
Unul dintre aceste portrete, "Surorile", realizat in 1884 si infatisandu-le pe Clara si Bessie Stillman, incearca astfel sa redea dincolo de infatisarea celor doua legatura familiala si emotionala complexa, atat prin expresia ganditoare cat si prin postura neobisnuita.
Artistul si-a pierdut sotia, pe Kate Bloede, ceea ce l-a facut sa descopere o noua directie artistica. Idealismul sau, profund influentat de scrierile lui Ralph Waldo Emerson si de conceptul unei lumi ideale, care exista dincolo de realitatea tangibila, l-a determinat sa adopte in lucrarile sale ulterioare teme si accente mistice. Prima lucrare de gen, "Ingerul", realizata in 1887, este un portret luminos al fiicei sale Mary, infatisata ca inger, cu aripi mari si intinse. Ideea "ingerului pazitor" il va obseda pentru tot restul vietii, iar in multe dintre compozitiile ulterioare acest motiv revine mereu, sub diverse nume si infatisari.
In 1901, dupa ce s-a mutat impreuna cu intreaga sa familie intr-o colonie artistica din Dublin, Thayer a inceput sa devina tot mai distant si indiferent la conventiile sociale. Impune intregii familii un regim de viata dur, aproape spartan, lucreaza cu o frenezie ciudata si in locul animalelor de casa obisnuite incearca sa imblanzeasca animale salbatice. Cu toate acestea era la curent cu evolutia lumii artistice, corespondand cu Mark Twain, Charles Lang Freer si chiar cu presedintele Theodore Roosevelt.
In perioada petrecuta la New Hampshire, Thayer revine la vechea sa pasiune pentru lumea animalelor si incepe sa le observe tot mai mult, redactand planuri entuziaste pentru adevarate studii stiintifice. In paralel incepe din nou sa reprezinte animale in tablourile sale. Inspirat de maniera in care anumite animale isi foloseau culorile pentru a se camufla, Thayer incearca sa gaseasca o posibilitate de a aplica aceste tehnici in arta si chiar in domeniul militar. Atacat de unii zoologi, dar sprijinit de altii, Thayer si-a sustinut cu incapatanare ideile, publicand cu ajutorul fiului sau Gerald o lucrare detaliata in 1909. Paradoxal, in timpul primului razboi mondial ideile sale privind camuflajul au fost acceptate si folosite de ambele parti implicate in conflict, un triumf tardiv, dar care l-a bucurat pe Thayer.
In perioada sa de maturitate artistica, Thayer a inceput sa exploreze metode si forme de exprimare artistica mai indraznete, cu tuse dense si groase, folosind adesea in locul pensulei un cutit de pictura sau aplicand culoarea direct din tub, realizand compozitii aproape abstracte. Putea sa lucreze la o singura panza ani de zile, revenind, adaugand si stergand, pana cand considera ca a surprins exact esenta subiectului.
