Judetul Salaj - un punct atat de insignifiant pe harta tarii, atat din punct de vedere economic, cat si financiar, a scos, de-a lungul secolelor XIX si XX, din maruntaiele sale, obiecte de aur de o valoare istorica inestimabila. Probabil ca foarte putini dintre locuitorii zonei au habar de faptul ca Salajul, prin unele localitati ale sale, este prezent in cateva din marile muzee din Europa, prin ceea ce se vehiculeaza a fi Tezaurele Salajului. Dar, probabil ca este mai bine asa, sa traim in necunostinta de cauza, pentru ca, oricum, aceste obiecte le vom putea vedea doar prin intermediul pozelor sau, in cel mai bun caz, ca turisti prin Austria sau Ungaria.
Istoricul descoperirii acestor tezaure, ceea ce contin ele, precum si locul unde se afla in prezent obiectele de aur din Salaj a fost studiat mai indeaproape de catre arheologul Ioan Bejinariu, din cadrul Muzeului de Istorie si Arta Zalau.
Comoara de la Moigrad
Primul tezaur pe care trebuie sa-l amintim - ne povesteste arheologul, este cel de la Moigrad - localitate cunoscuta mai mult prin intermediul castrului roman de la Porolissum, desi categorisirea descoperirii respective ca "tezaur" este cam improprie, avand in vedere faptul ca este vorba de descoperirea unor obiecte din aur, care dateaza din mai multe perioade de timp.
In scriptele acelor vremuri se vorbeste despre descoperirea a 450 de obiecte din aur, a caror greutate totala este de circa 2,5 kilograme. Un prim lot care a trecut prin expertiza specialistilor dateaza din anul 3.500 i. Hr., din epoca eneolitica, continand ca piesa de rezistenta o placa de aur de 2 milimetri grosime, care doar ea singura cantareste 750 de grame, un pandantiv din tabla din aur si un obiect in forma de furca cu 5 coroane. Al doilea lot al Tezaurului de la Moigrad cuprinde piese din aur ce dateaza din perioada celui de-al V-lea secol d.Hr. si contine accesorii din aur pentru sa, catarame de centura, placi si foite de aur si cateva obiecte in forma de pasare.
Interesant de mentionat faptul ca toate aceste obiecte au fost descoperite de catre un negustor ambulant, in 1912, care le-a vandut Muzeului Transilvaniei din Cluj.
Tezaurul de la Simleu, la Budapesta si Viena
Poate o mai mare valoare istorica decat Tezaurului de la Moigrad este atribuit Tezaurului de la Simleu Silvaniei, iar asta nu doar pentru faptul ca ar fi vorba de descoperirea unor obiecte din aur intr-o cantitate mult mai mare.
Studiul asupra Tezaurului de la Simleu a datat obiectele din aur pentru perioada regilor gepizi din secolul V dupa Hr. Este vorba de circa 8 kilograme de piese din aur si argint aurit, podoabe si accesorii de port, vase si medalioane. Interesant de mentionat faptul ca Tezaurul de la Simleu a fost scos la suprafata in doua randuri, prima etapa fiind datata pentru anul 1797. Descoperitorii tezaurului sunt doi copii, care pazeau animalele pe versantul sudic al dealului cunoscut sub denumirea de Magura Simleului. Cei doi copii au reusit sa aduca la suprafata 2.425,5 grame de obiecte din aur, care au ajuns, in cele din urma, la Muzeul de Istorie Naturala din Viena, care a platit pentru acest tezaur suma de 2.411 forini. Descoperirea comorii a fost anuntata subprefectului de pe atunci al comitatului Crasnei, Kállai István, care a dirijat comoara spre Austria, avand in vedere statutul de pe atunci al Imperiului Austro-Ungar. Totusi, din transportul de atunci spre Viena, s-a reusit deturnarea a 3 obiecte din aur, respectiv 3 medalioane, care au ajunst in cele din urma la guvernatorul Transilvaniei de pe atunci - György Bánffy, medalioane despre care nici in ziua de azi nu se mai stie nimic, fiindu-le pierduta definitiv urma.
Al doilea lot al Tezaurului de la Simleu a fost descoperit in 1889, la peste o suta de ani de la prima descoperire, culmea, tot in acea zona a laturii sudice a dealului Magura. Aceasta contine piese din aur in greutate de circa 6 kilograme, de aceeasi factura ca cele descoperite in primul lot, ceea ce ne duce cu gandul la faptul ca aceasta comoara a fost ingropata in doua locuri diferite. Piesele din aur se gasesc, in prezent, la Muzeul National Maghiar din Budapesta.
14 bratari din aur
Un loc important in domeniul Tezaurelor Salajului il ocupa Tezaurul de la Mesesenii de Sus, un tezaur care a fost datat sfarsitului epocii bronzului, respectiv sfarsitul mileniului II i. Hr..
Comoara din Meseseni este compusa din 14 bratari din aur si au fost descoperite la sfarsitul secolului XX. Tezaurul se afla in colectia Muzeului National Maghiar.
Desi nu mai putem vorbi de descoperirea unor comori compacte de obiecte din aur, care sa poata fi denumite "tezaur", ici-colo, prin Salaj, au mai fost scoase la suprafata obiecte singulare din aur. Spre exemplu, in Pericei, unde au fost descoperite cateva bratari din aur splendide, datate tot la sfarsitul epocii bronzului. Este vorba de trei piese izolate, descoperite in 1909. Alte asemenea obiecte au fost descoperite in Valcau, la Simleu Silvaniei, in Sarmasag. Interesant de mentionat faptul ca toate piesele fiind descoperite pana in anul 1918, au ajuns, ca atare, in Muzeul National Maghiar.
Muzeul Zalau - nesecurizat
Cu toate ca toate piesele de aur despre care am scris au fost descoperite in Salaj, ele nu vor putea fi "repatriate" niciodata, statutul lor fiind mai adanc ingropat in locurile in care se afla, decat in momentul in care au descoperite.
Cu toate acestea, ar merita studiate posibilitatile prin care obiectele din aur care au fost descoperite in Salaj si care se afla, acum, in diferite muzee din Europa, sa fie aduse, spre expunere, la Muzeul din Zalau. Aici insa ne lovim de o alta problema, si anume cea a imposibilitatii asigurarii unei securitati ridicate, pentru ca Muzeul Zalau dispune, la ora actuala, de un sistem de alarma destul de rudimentar si nici nu are un seif care sa poata adaposti in siguranta aceste obiecte care ar deveni, cel mai probabil, tinta unor infractori.
Si, totusi, presedintele Consiliului Judetean, Tiberiu Marc, institutie in subordinea careia se afla Muzeul, este de parere ca un asemenea demers ar fi posibil: "Eu cred ca, intr-o prima faza, cei de la Muzeul Zalau ar trebui sa ia legatura cu conducerile muzeelor in care se afla aceste tezaure, pentru a se consulta cu privire la disponibilitatea lor de a prezenta piesele si in Salaj. Dar, dupa acest pas, intervine problema firmelor de asigurari, unde trebuie consultati expertii, stiut fiind ca un asemenea demers ar ridica conditii foarte stricte de securitate", a fost de parere Marc.
Cunoscand problema securizarii Muzeului Zalau, Marc a declarat ca s-ar putea discuta despre o eventuala investitie, in doua etape, intr-o prima faza pentru primirea unor obiecte mai putin valoroase, dupa care a celor cu valoare ridicata.
Dar problema depozitarii obiectelor arheologice pretioase este deja in atentia sefilor judetului, avand in vedere ca ne putem astepta in orice moment ca prin operatiunile de descarcare de sarcina arheologica a viitorului traseu al autostrazii, care va trece peste mai multe situri, sa iasa la iveala obiecte de o valoare inestimabila.
In orice caz, Marc este de parere ca o eventuala expozitie a obiectelor de aur in cauza ar trebui cuplata cu o manifestatie cum ar fi Zilele Zalaului sau Zilele Romane, astfel incat sa fie atrasi cat mai multi oameni.
Poate o expozitie la Salaj?
Directorul Directiei de Cultura, Culte si Patrimoniu Salaj, Roman Chende, ne-a declarat ca un eventual demers al expunerii in Salaj al obiectelor de aur ar trebui tratat sub aspectul Legii 182, privind patrimoniul mobil. "Trebuie facute demersuri intre Ministerul Culturii si ministerul omolog al tarii in care se afla tezaurul si gasita o modalitate de export temporar al acestor piese. Dar procedura ar trebui declansata - a fost de parere Chende - de catre Muzeul Zalau si Consiliul Judetean".
