Si in acest an de Florii, Muzeul Taranului isi asteapta mesterii din toate zonele tarii. De vineri, 26 aprilie pana duminica, 28 aprilie, olari, fierari, cioplitori, lingurari, cojocari, cofetari, pielari, rudari, iconari, dar si tesatoare, cusatorese, impletitoare, incondeietoare vor veni la Targul de Florii cu: oua incondeiate, obiecte din lemn, ceramica, tesaturi, jucarii, instrumente muzicale, podoabe, mobilier pictat, icoane.
Sunt prezenti, pentru prima data la Targul de Florii, mesterii: Cosmi Floarea, care confectioneaza opinci, Adam Gyula, cu ceramica de Miercurea Ciuc, si Zolta Nidanila care face obiecte din papura.
Puteti targui de-ale gurii: cozonaci, suc de mere, cofeturi din Teleorman, turta dulce de Harghita, kurtos kalacs, mere din Maramures, halvita, miere de albine si laptisor de matca, polen si propolis, ierburi de leac, palinca de Bihor si vin.
Prin targ:
demonstratii de incondeiat oua;
teatru de papusi pentru copii: Lazarelul, cu trupa Tropaiele, coordonata de Beatrice Iordan – sambata, 27 aprilie, ora 11:30, la Atelierul de creativitate;
Ansamblul Talancuta, din Republica Moldova – sambata, 27 aprilie, ora 15.00, in Curte;
muzici traditionale.
Targul de Florii este deschis de vineri, 26 aprilie pana duminica, 28 aprilie 2013, intre orele 10:00 si 18:00, la Muzeul National al Taranului Roman.
Pret bilet: 6 lei, 3 lei (elevi, studenti, pensionari).
Mosii de Florii, Lazarul
„Sambata dinainte de Florii este dedicata mortilor. Femeile fac placinte si le dau de pomana. Nu torc ca sa nu se imbaleze mortii care asteapta la poarta Raiului sa vina clipa cand pot reveni pe pamant...” (Ghidul sarbatorilor romanesti, de Irina Nicolau)
Sarbatoarea Floriilor
„In duminica de Florii, oamenii au voie sa manance peste. Merg la biserica ducand flori si se intorc ducand matisori de salcie. Ating cu salcia copiii, vitele din gospodarie si o pun la icoana: peste an ea capata tot felul de intrebuintari. Tot acum sunt fierte buruienile care vor fi folosite la vopsirea oualor. Cum este vremea de Florii, asa va fi si de Paste. Sunt locuri unde in aceasta zi oamenii nu se spala pe cap, de teama sa nu albeasca (incarunteasca) la fel ca pomii aflati in floare. In alte parti se spala pe cap tocmai in aceasta zi, dar cu apa in care au fiert busuioc si fire de la canafii unui prapor care a fost purtat la o inmormantare de fata mare. Ca sa fie de folos parului, sa-l faca sa straluceasca de sanatate, apa trebuie varsata la radacina unui par”. (Ghidul sarbatorilor romanesti, de Irina Nicolau)
Comunicat
11 Aprilie 2013
I. C.
editor artline.ro
