In perioada 22 -29 mai 2006 s-a desfasurat cea de-a treia editie a targului anual international de arta de la Moscova, targ ce nu poate fi conceput altfel decat ca rafinat, elitist, gazduit intr-un spatiu pe masura, unde operele de arta sa se poata "rasfata" in atentia unui public mereu avid de frumos si piese rare. Un asemenea cadru nu face decat sa ii incurajeze pe colectionari sa descopere noii-intrati pe piata de arta, sa cumpere cat mai mult si sa caute lucrari importante si rare.
Targul International de Arta de la Moscova, ce si-a inchis portile pe 29 mai, a fost o ocazie unica pentru pasionatii de arta de a se intalni, a discuta si cumpara lucrari, totul intr-un univers magnific - Manege - fosta scoala imperiala de echitatie, situata in centrul capitalei ruse.
Trecerea abrupta la o economie de piata caracterizata printr-o libertate economica totala si uneori la limita legalitatii a determinat aparitia unei noi categorii de oameni de afaceri, foarte bogati si paradoxal sau nu pasionati de identitatea nationala si prin extensie de cultura autohtona. Acestia au fost si cei care au promovat arta rusa, cumparand tot ceea ce avea valoare si intra pe piata nationala sau internationala, ducand la cresterea cotei de piata a artistilor mai noi si mai vechi si implicit promovand cultura rusa. Dar in afara acestui interes pentru artistii autohtoni - sau pe langa acesta - aceasta noua clasa de colectionari a inceput sa prefere si alte genuri de lucrari, din diferite tari si perioade.
Existenta acestor colectionari - relativ tineri in majoritate - ar fi trebuit sa ajute Targul de Arta sa fie un succes inca de la prima editie, dar uneori nu este chiar atat de simplu. Inca de la prima editie, cea din 2004, acesti colectionari au fost prezenti, cel mai adesea prin intermediari, dar problemele au fost greu de surmontat. Regulamentele erau tot cele din perioada sovietica, asa ca lucrarile puteau fi expuse, dar nu si cumparate sau vandute, asa ca totul s-a facut, cel putin oficial, pur si simplu in scop decorativ. A durat ceva pana cand legile vechi au fost abrogate sau modificate, iar in luna septembrie a lui 2005 numerosi dealeri cu experienta pe piata internationala au ajuns la Moscova pentru a testa potentialul acestei noi piete. Din pacate, greutatile cu care s-au confruntat la acea editie a Targului i-au facut reticenti, asa ca in 2006 numeroase nume mari au lipsit de la Moscova, desi este de presupus ca dealerii absenti au fost totusi reprezentanti prin intermediul unor intermediari discreti.
Chiar daca in mare Targul a fost organizat de aceeasi firma, standurile, galeriile si dealerii au schimbat lucrurile atat de mult incat totul parea nou si oricum altfel decat fusese in primele doua editii. Si totul in bine. Unele schimbari au fost intentionate, cum ar fi numarul sporit de bijutieri sau de lucrari de arta moderna si contemporana expuse, intre care si lucrarea lui Andy Warhol "Sitting Bull" din 1986, expusa de un dealer austriac.
Aceste schimbari sunt in parte o reflectare a schimbarilor de pe piata locala. Dar sunt si o consecinta a retragerii unor nume grele, dealeri dezamagiti de editiile precedente, astfel incat greul cade in prezent pe dealerii rusi si pe "jucatori" mai putin cunoscuti pe piata internationala.
Partea rusa a oferit un amestec ciudat de piese din perioada lui Napoleon, pictura de secol XIX si lucrari contemporane, printre care nume si creatii care nu ar fi fost acceptate niciodata la o manifestare internationala. Franta a fost prezenta occidentala cea mai puternica, fiind reprezentata de 21 de dealeri de arta si antichitati - doar cativa insa fiind nume cunoscute. Daca dealerii francezi au venit plini de speranta, cu multe intrebari si multe neclaritati, vanzarile nu au fost pe masura entuziasmului de inceput. Dar cum Rusia tarista avea colectionarii sai - chiar daca traditia avea sa fie distrusa de regimul sovietic - aceasta traditie trebuie sa revina in actualitate.
Nici cei sase dealeri britanici nu s-au bucurat de mai mult succes. Obsinuiti mai curand cu agitatia londoneza, li s-a parut straniu ca volumul vanzarilor sa fie atat de scazut, iar achizitiile sa fie lipsite de febra competitiei. Cumparatorii rusi prefera sa cumpere cu discretie, adesea prin agenti, pentru a nu se expune, chiar daca aceasta prudenta pare exagerata.
Insa marele obstacol cu care se confrunta toti participantii straini, binecunoscut mai ales celor care au venit si la primele editii, este caracteristic tuturor statelor foste comuniste - birocratia. Cele mai mari probleme sunt intampinate la vama, unde adesea dealerii nu pot aduce sau scoate din Rusia instalatii si sculpturi contemporane, pentru ca vamesii refuza sa le inregistreze ca opere de arta. Multe lucrari nu au ajuns nici anul acesta la targ, fiind oprite in vama. Astfel de probleme birocratice nu fac decat sa ingreuneze organizarea Targului si mai ales atragerea de noi participanti. Aceasta este doar una dintre probleme. Taxa de 18 la suta, platita pentru orice tranzactie de arta, precum si faptul ca multi colectionari bogati prefera sa cumpere de la Londra decat de la Moscova, sunt alte obstacole greu de depasit, care mentin vanzarile la o cota scazuta.
Din pacate aceste probleme au facut ca targul, organizat de compania elvetiana Art Culture Studio, sa nu aiba succesul scontat de partea rusa. Asa ca pentru revenire organizatorii trebuie sa ii convinga pe dealerii importanti sa ajunga in Rusia, dar si sa convinga autoritatile ruse sa se deschida spre piata de arta internationala si sa sustina artistii locali.
Iunie 2006
