Cind ati inceput sa cintati la vioara?
Cint in formatie de la 11 ani, din 1971. Era o orchestra cu cei mai vechi instrumentisti. Eu sint la a treia generatie. Am invatat de la tatal meu, dar si de la familia lui maica-mea. Erau multe formatii in Clejani si era o concurenta foarte mare. Cele mai puternice orchestre erau a lui Mitica Gindac si a lui Ilie Basaru. Erau cei mai buni muzicanti.
Cind s-a format Taraful Haiducilor?
In 1988, pe timpul lui Ceausescu, am plecat sase membri ai tarafului cu doamna Speranta Radulescu la Geneva si Paris. Dintre ei, patru au murit si am mai ramas eu si Falcaru. Dupa revolutie, la o luna, au aparut StAphane Karo si Michel Winter.
Ne-au gasit chiar la crisma, unde ne faceam niste sprituri, si ne-am intrebat: A'Ce vor belgienii astia de la noi?A'. Ei ne stiau, pentru ca au ascultat o caseta cu inregistrari facute de doamna Speranta si s-au interesat de noi. Au stat cam o saptamina, ne-au ascultat si apoi au zis: A'Baieti, sinteti de acord sa faceti o echipa si sa mergeti in Belgia sa cintati in concerte?A'. Dar baietii ceilalti se intrebau: A'Astia au bani sa ne ia pe noi?A', ca aratau cam amariti. Am plecat in aprilie 1991 si am inceput cariera cu ei.
Unde cintati?
La inceput am cintat pe putin, in cluburi, in Belgia. Mai cintam pe la restaurante. Cluburile erau foarte mici. Nu eram cunoscuti pe vremea aia.
Cind ati scos primul album?
Dupa un an, in A92. L-am inregistrat in Belgia cu citeva balade si piese din Clejani. Prima piesa pe care am cintat-o a fost A'Balada lui CeausescuA'. Era compusa de unchiul meu, Niculae, care a murit. Am avut succes mare cu balade vechi, erau compuse de batrinii din Clejani.
Ce cintati la concertele din strainatate?
Cintam folclor traditional, muzica noastra lautareasca din tata-n fiu. Am cintat acum citeva zile la Dublin, in Irlanda, si sala a fost plina. Am avut piese de pe albumul nostru vechi cu muzica lautareasca si le-au placut foarte mult jocurile noastre traditionale din Clejani si piesele instrumentale. Am cintat la un fir de par. Sala urla asa de tare ca am crezut ca a inviat Niculae, unchiul meu. Am avut bis si am stat pina la 5 dimineata, la o discoteca, unde toti voiau sa ne dea de baut. La Dublin am mai cintat si piese de pe albumul nou, A'MaskaradaA'.
Este un album mai special...
Sigur ca da, aici a fost si parerea lui StAphane, impresarul nostru. Ne-a intrebat: A'Sinteti de acord sa cintati si muzica clasica?A'. La inceput ne-a fost greu. I-am spus: A'Stefane, sint bazat si stii ca avem succes mareA'. El mi-a raspuns: A'Stiu, dar hai sa avem succes si mai mare. Nu sinteti voi in stare sa faceti albumul asta cu muzica clasica?A'. A'Gata, sefule!A', i-am raspuns. Dar la inceput ne-a fost tare greu.
Cum ati invatat sa cintati melodiile clasice?
Fiecare avea caseta lui si asculta. Lucram fiecare in parte in camera lui, cu vioara, tambalul.
Stiti sa cititi notele?
Nu, domnule, nu le citim. Va dau cuvintul meu de onoare. Sintem adevarati, cu auz natural. Am colaborat si cu un dirijor din Belgia, de origine romana, care ne-a mai ajutat. Vorbea romaneste, a venit cu partiturile si ne-am bucurat mult ca a venit. A adus si niste violonisti sa ne arate cum se tin instrumentele si alte lucruri. Iar noi le-am demonstrat interpretilor belgieni ca putem sa cintam si muzica clasica.
La piesele clasice cintati exact notele din partitura?
Variem mai mult decit ei. Improvizam pe moment si iese mai bine, adica nu suna copilareste. Le-am prelucrat cu tehnica noastra nota cu nota si ne-a iesit mai bine decit lor.
Veti cinta din temele clasice si in aceasta seara?
Sigur ca da. Vom cinta din BartAk, Liszt si altele. Vor fi doua-trei piese, ca sa nu plictisim publicul, dar vom cinta si pe cele mai frumoase dintre cele vechi. O sa fie si piese instrumentale. Il avem si pe fluierasul nostru, Falcaru, si o sa fie bine de tot.
N-am mai cintat in Bucuresti de trei ani si nu stim cum o sa fim primiti. In afara, doar intram pe scena si incepe tot publicul sa tipe.
De ce n-ati mai cintat in Romania in ultimii ani?
Am fost foarte ocupati, am avut turnee prin Japonia, Mexic, America. Dar nici nu ne-au chemat din Romania. Nu stiu ce se intimpla la noi, asta ma framinta, ca sintem cunoscuti pe tot globul si aici nu ne baga nimeni in seama. De ce nu ne invita si pe noi, in Romania, unde vin altii din Chisinau? Ne e si noua dor sa cintam in Romania.
Cum va descurcati cu familia, daca sinteti tot timpul plecat?
Anul asta a fost mai usor cu concertele, pentru ca am lucrat pentru al cincilea album, la Bruxelles, si n-au fost atitea plecari. A fost mai usor. Am plecat mai putin, pentru ca am avut de inregistrat la album.
Anul trecut erati suparati ca Ionita de la Clejani va folosea numele formatiei in concertele din Romania. V-ati impacat?
A fost o suparare intre noi, pentru ca el cinta si cu sotia lui, care n-avea nici o legatura cu noi. Ionita cu StAphane sint cumnati si a cintat cu noi chiar si la inregistrarea ultimului album. Acum nu mai foloseste numele Haiducilor. Sper ca va cinta cu noi si in seara asta. StAphane este cel ce trebuia sa ia legatura cu el.
Cum cistigati?
In Romania, cintam mai ieftin. In afara cistigam mai bine, bogdaproste! Acolo, oamenii au posibilitati mai mari. Sintem multumiti ca nu sintem muritori de foame. Am copii si nepoti si trebuie sa ii ajut cit pot pe fiecare in parte cu ce ne-a lasat Dumnezeu.
Muzica lautareasca merge la cinema Taraful Haiducilor va concerta in aceasta seara, de la ora 23.00,la cinematograful in aer liber E-Uranus din Bucuresti. Concertul va fi precedat de o degustare de preparate culinare traditionale de la ora 19.00, urmind ca de la ora 21.00 sa fie proiectat filmul A'Gadjo diloA' (1997) regizat de Tony Gatlif. Pelicula spune povestea unui francez care soseste in Romania in cautarea unei cintarete de muzica lautareasca. Pretul biletului de acces pentru acest eveniment este de 20 de lei. Taraful Haiducilor are, in prezent, 11 membri si sustine, inca din 1989, concerte in toata lumea, de la Tokyo si Paris la Londra si New York. Taraful Haiducilor este coordonat de compania belgiana Divano Production, care mai produce albumele trupei romanesti Mahala RaA Banda, dar si ale unor formatii din Macedonia, Congo si Mali.
Ascultati-l pe Aram Haciaturian in interpretarea Tarafului Haiducilor, pe www.cotidianul.ro/select
Victor Popescu
