Oricare ar fi varianta aleasa, falsificatorii de arta exista. Daca a existat un artist talentat, sau macar neobisnuit, fie el si pierdut in uitare, se va gasi cel putin o persoana care sa-i falsifice operele. Chiar daca in prezent, pentru identificare, falsurile contin un microchip, iar pretul lor variaza intre 1000 si 10 000 de dolari, chestiunea ramane deschisa. Nu multa lume stie ca in Italia, la Universitatea din Salerno, exista un Muzeu al Falsurilor. Iar unii dintre acesti pictori copiatori sunt atat de buni, incat ajung sa aiba expozitii proprii, sau chiar sa se bucure, fie si postum, de toata consideratia datorata unui artist autentic. Dar sunt acestia artisti, sau nu ?
Icilio Federico Joni (1866-1946, considerat unul dintre cei mai buni falsificatori, specializat pe pictura renascentista, a avut parte de aprecierea publicului doar postum. Joni a fost capul de afis in 2004 in cadrul expozitiei "Falsuri Autentice", desfasurata la Muzeul Santa Maria della Scala din Siena, orasul sau natal, unde este considerat un adevarat erou. Joni era atat de priceput, incat specialistii l-au numit unul dintre cei mai inventivi falsificatori din lume. Una dintre cele mai cunoscute realizari ale sale, "Madonna si Copilul cu Ingeri" a fost cumparata de Muzeul de Arta din Cleveland, responsabilii acestuia crezand ca au gasit o opera a lui Sano di Pietro (140681). Nu s-a stiut ca este un fals pana in 1948.
Atunci s-a observat ca de fapt cutele din haina Madonnei erau obtinute prin coacere, tehnica preferata de Joni si ca materialele folosite erau recente. Dar daca nu s-ar fi observat pana in ziua de azi ? A fost doar unul dintre triumfurile lui Joni.
Un alt falsificator, Joseph van der Veken (1872-1964), a avut in februarie anul trecut un vernisaj in Belgia. Van dr Veken este un personaj deja celebru in aceasta tara, tehnica sa fiind considerata de experti de-a dreptul miraculoasa. Cand o parte din capodopera lui van Eyck "Adoration of the Mystic Lamb", realizata la inceputul secolului 15 a fost furata in 1934, van der Veken s-a oferit sa realizeze o copie.
Rezultatul a fost considerat extraordinar. Van dr Veken imitase chiar si crapaturile din vechea pictura, care scapasera ochiului multor experti pana atunci. Recunoastere tardiva pentru artisti, dar importanta pentru schimbarea de perspectiva asupra falsului in pictura. Sau dupa cum declara John Myatt, un falsificator cunoscut: "Te trezesti intr-o dimineata si simti ca azi e o zi Picasso sau una Monet". Dupa ce executase patru luni de inchisoare pentru fals, Myatt a avut in 2003 un vernisaj la o galerie britanica, unde a expus "operele" sale.
Sunt doar cateva exemple. Frapant este ca un fals Vermeer, executat de Han van Meegeren, s-a vandut la o licitatie cu nu mai putin de 88.000 de dolari, in urma cu cativa ani. Exista un adevarat univers al falsificatorilor de arta, cu etaloane si modele, care au chiar si un manual oficial, "Manualul Falsificatorului de Arta", scris de Eric Hebborn, un alt nume cunoscut in bransa. Manualul descrie in amanunt toate tehnicile care trebuie folosite pentru ca un tablou fals sa para autentic. Mai nou, din cauza eforturilor autoritatilor, numarul falsurilor s-ar fi redus, iar falsificatorii s-au orientat mai mult spre pictura moderna si contemporana sau spre artisti mai putin cunoscuti, mai usor de copiat si plasat la licitatii. Aceasta este cel putin varianta oficiala.
Printre cei care au incercat sa profite a fost si un dealer din New York, care a achizitionat picturi autentice de Chagall, Renoir sau Gauguin, doar pentru a pune pe piata copii dupa acestea, la preturi mult mai mari. Spre exemplu, a cumparat un Chagall in 1990 cu 312.000 de dolari, pentru a vinde copia in 1993 cu 514.000. Cinci ani mai tarziu a vandut si adevaratul Chagall cu doar 340.000 dolari. Doar in Italia, una dintre tarile in care falsurile sunt "la ele acasa" politia a confiscat in ultimii sapte ani peste 60.000 de falsuri. O alta problema cu care se confrunta cei care incearca sa identifice falsurile sunt restaurarile neglijente sau de-a dreptul incorecte. Care este gradul de restaurare de la care o opera mai poate fi considerata originala, in conditiile in care tablouri celebre au fost restaurate in procent de 80 la suta ? Poate ca de fapt vinovatii sunt cei care platesc pentru un tablou, convinsi ca au facut o afacere avantajoasa, fara sa-si dea seama ca in spate se poate ascunde o inselatorie. Poate ca de fapt falsificatorii speculeaza dorinta tuturor de a avea in posesie un tablou valoros. Sau poate ca de fapt este doar o alta forma de arta.
Topul primilor zece artisti ai caror opere au fost falsificate este urmatorul : 1. Giorgio de Chirico (1888-1978) 2. Jean-Baptiste-Camille Corot (1796-1875) 3. Salvador Dal (1904-89) 4. Honor Daumier (1808-79) 5. Vincent van Gogh (185390) 6. Kazimir Malevich (1878-1935) 7. Amedeo Modigliani (1884-1920) 8. Frederic Remington (18611909) 9. Auguste Rodin (1840-1917) 10. Maurice Utrillo (1883-1955)