Tabara de la Magura va fi salvata

Tabara de sculptura de la Magura, judetul Buzau, este unica in Europa. Asadar, prin intrarea noastra in UE, am contribui si noi cu ceva la zestrea culturala a continentului, care, oricum, este si al nostru. Din pacate, aceasta tabara singulara este, din 1990 incoace, in pericol de degradare si, desi presa a semnalat la timp aceasta situatie, straniile sculpturi au ramas nesupravegheate la dispozitia vandalilor. 16 editii cu 16 sculptori Tabara de la Magura este rodul stradaniilor depuse de autoritatile judetului Buzau si de Uniunea Artistilor Plastici din Romania si a avut, inca de la inceput, o conceptie unitara simbolica. Sufletul, organizatorul si liantul acestei tabere a fost sculptorul Gheorghe Coman. In 1970, cand a fost infiintata, urma sa marcheze cele 16 veacuri de atestare documentara a Buzaului. A fost programata ca vreme de 16 ani 16 sculptori, mereu altii, sa vina sa lucreze in poienile Magurii. Zis si facut. In cei 16 ani, in lunile august si septembrie, pe dealurile Magurii s-a sculptat intens, iar cand fenomenul s-a incheiat, au ramas aici 256 de lucrari in piatra, pe care unii critici de arta chiar le socotesc capodopere, ce se intind pe 21 ha. Artistilor nu li s-a impus o tema anume, lucru rarisim in epoca, fiecare creand in functie de blocul de piatra ce-i revenea prin tragere la sorti.

Au lucrat, la Magura, 163 de sculptori, pentru a intregi cu o noua opera poiana pusa la dispozitie. In cadru festiv, la fata locului, cei 16 artisti donau judetului cele 16 lucrari. Alaturi de artisti au lucrat si renumiti cioplitori in piatra din satele apropiate, Magura si Ciuta. Calugarii au alte preferinte artistice Faptul ca dupa 1990 poiana cu sculpturi a fost castigata de Manastirea Ciolanu, din apropiere, care o revendicase, nu le-a priit operelor in piatra, calugarii avand cu totul alte preferinte artistice decat chipuri cioplite. Dar, dupa cum am aflat de la dna Ana Dicu, directoare adjuncta a Muzeului Judetean Buzau, terenul se afla acum in administrarea autoritatilor culturale ale judetului, platindu-i-se o chirie manastirii. Relatandu-i dnei directoare despre statuile deteriorate si despre mizeria din poiana, dansa ne-a raspuns astfel: "Am inventariat toate lucrarile si le-am intocmit fise de evidenta. Din primavara acestui an vom avea grija de igienizarea taberei si vom instala inca trei-patru placute de avertizare. Sunt sapte lucrari cazute, fie pentru ca le-au daramat asa-zisii turisti, fie din cauza ca s-a miscat pamantul. Restaurarea lor inseamna bani. Dar am pus deja deoparte, pentru ele, 50 milioane de lei din bugetul Consiliului Judetean.

Este o tabara unica in Europa, atat prin conceptie, cat si prin numarul de lucrari. Recent, am editat si un album care poate fi cumparat de la muzeul nostru si de la standul Manastirii Ciolanu". N-ar fi rau ca aceste sculpturi sa poata fi identificate si semnate, pentru ca in prezent nu poti sti cu precizie care de cine e. Asadar, impresionantele sculpturi de la Magura vor fi salvate si turistii le vor putea admira, cat de curand, la adevarata lor valoare, mai ales ca se afla intr-un circuit turistic, langa Manastirea Ciolanu, ea insasi monument istoric si de arta. Un articol de Adrian Bucurescu