Cele trei corpuri de şcoală, dintre care unul este inclus în planul de demolare iar altul, construit în 2003 cu fonduri de la Banca Mondială, nu are decât o sală de clasă şi un laborator, sunt total insuficiente pentru cei 258 de elevi şi cele 17 cadre didactice incluse zilnic în programul de învăţământ. Practic, în şcoala veche, cea care ar fi trebuit să fie demolată când s-a construit cea nouă, nici nu se mai poate învăţa, starea de degradare avansată, cu tavanele aproape căzute, cu pereţii şi duşumeaua în pragul colapsului, făcând din fosta unitate de învăţământ o clădire care cu greu se mai poate numi şcoală. Cu toate acestea, aici funcţionează o sală de clasă, biblioteca, ba chiar şi “sala” de sport, în afara faptului că o altă sală de cursuri a fost transformată în magazie de lemne. “Efectiv suntem sufocaţi din cauza lipsei de spaţiu şi nu ştiu cum o să ne mai descurcăm, deşi se învaţă şi dimineaţa şi după amiaza. Toate sălile sunt ocupate în permanenţă, inclusiv clădirea veche, care e în demolare, ba, pentru ca paharul problemelor să fie mai plin, s-a dărâmat şi magazia şi a trebuit să depozităm lemnele într-o altă sală de clasă. Din 2003 nimeni, dar absolut nimeni, nici de la Primaria Flamanzi şi nici de la Inspectoratul Scolar Judeţean