Povestirile, legate intre ele, releva legatura stransa a oamenilor simpli cu pamantul.
“Daca ai un necaz, sau esti ranit sau in nevoie - mergi la oamenii saraci. Ei sunt singurii, dar singurii, care te vor ajuta!”, afirma Steinbeck.
Scriitorul s-a nascut la 27 februarie 1902, in Salinas, California, la cateva mile de coasta Pacificului si in apropiere de fertila Salinas Valley - o regiune care, prin pitorescul si legendele ei, a fost o permanenta sursa de inspiratie.
Succes cu “Oameni si soareci”
Intre 1918 si 1925, Steinbeck a urmat, cu intreruperi, cursurile Universitatii Stanford, pe care le-a abandonat fara sa obtina vreun titlu de absolvire. Dupa o serie de slujbe minore, a inceput sa scrie, dar in urma unei tentative nereusite de a incepe o cariera literara pe cont propriu la New York City a revenit in California, fara sa renunte insa la ambitiile scriitoricesti.
Dupa ce mai multe schite i-au fost refuzate de diferite edituri, Steinbeck a debutat in 1929, cu romanul “Cupa de aur”. Au urmat romanele “Unui Dumnezeu necunoscut”, “Cartierul Tortilla”, “Batalie indoielnica” si, in 1937, un volum devenit clasic: “Oameni si soareci”, dupa care s-au realizat numeroase ecranizari.
“Timpul este singurul critic fara ambitie”, ar fi spus scriitorul. Pentru romanul “Fructele maniei” (1939) a primit Premiul Pulitzer.
“La rasarit de Eden”, scris in 1952, a ramas cartea lui cea mai indragita de americani. In 1962, scriitorul a castigat Premiul Nobel pentru literatura. Steinbeck a murit pe 20 decembrie 1968. Printre romanele sale celebre se mai numara: „Strada sardelelor” (1944), “Autobuzul ratacit” (1947), “Perla” (1947), “Joia dulce” (1954) si “Iarna vrajbei noastre” (1961).
