Unii vor sa ia cu ei, in valiza, o bucata de realitate, in timp ce altii fac tot ce pot pentru a evada din ea.
Cartile pe care oamenii le citesc - mai ales cand au de ales dintre milioane de titluri - sunt cel mai precis termometru cultural pe care il avem. Sau cel putin asa considera John Sutherland, un profesor de literatura engleza moderna de la University College, Londra.
Sutherland, presedintele juriului Booker Prize - unul dintre cele mai prestigioase premii literare din lume -, analizeaza intr-un articol din „Times” preferintele de lectura ale mai multor tari si reuseste astfel sa contureze doua mari motive care stau la baza alegerii cartilor de vacanta.
Primul ar fi intentia „pioasa” de a citi ceva „intr-adevar serios” in timpul liber, care este, de altfel, atat de putin in zilele noastre. Al doilea, opus primului, este dorinta de a fugi de tot ce este foarte serios.
Pentru escapisti, cartea citita vara este un fel de vacanta in vacanta. O gaura neagra. „Cum altfel am putea explica faptul ca israelienii calatoresc inapoi in timp, prin cartea lui Amos Oz, in Israelul anilor '40-'50, departe de katiusele Hezbollahului?”, se intreaba profesorul Sutherland. Acesta remarca aceeasi nostalgie patriotica si in Turcia, China si Spania, in vara acestui an.
„A fost vreodata o vara mai buna pentru fuga, ca aceasta a anului 2006? Trecutul, cum spunea L.P. Hartley in „Mesagerul”, este o „alta tara”. Si, in fiecare vara, aceasta „tara” este la fel de vizitata, ca orice alta destinatie turistica”, crede Sutherland.
Cele mai citite carti din lume
Turcia - „Latife Hanim” de Ipek Calislar
Aceasta carte noua despre tabuuri vechi, o biografie a sotiei lui Kemal Ataturk, fondatorul si primul presedinte al Republicii Turcia, a prins foarte bine la turci, desi afecteaza imaginea celui care, la sapte decenii dupa moartea sa, continua sa fie vazut aproape ca un zeu. Latife, mult timp dispretuita de popor si considerata responsabila pentru esecul mariajului ei cu Atatürk, apare acum intr-o cu totul alta lumina.
India - „Shantaram”, de Gregory David Roberts
Indienii s-au lasat antrenati in aceasta fictiune de aproape 1.000 de pagini construita pe scheletul real al vietii scriitorului australian. „Shantaram” spune povestea extraordinara a unui barbat dependent de droguri care jefuieste o banca, scapa de o sentinta de 19 ani intr-o inchisoare in Australia si fuge la Bombay, unde se incurca cu mafia locala.
Japonia - „Demnitatea unei natiuni”, de Masahiko Fujiwara
Economia Japoniei infloreste, dar poporul sau devoreaza un mic tratat despre cum toata tara se duce de fapt de rapa. Cartea matematicianului japonez le cere conationalilor sai sa se intoarca la spiritul samurailor autohtoni, caci alternativa Tarii Soarelui Rasare nu este decat aceea de a deveni un monstru similar Americii, melanj hidos de terorism, polarizare economica si capitalism salbatic.
China - „Povestea celor trei regate”, de Yi Zhongtian
Nu este vorba de cine stie ce capodopera, dar in China s-au vandut deja peste 700.000 de copii din aceasta poveste neortodoxa din secolul al XIV-lea, jumatate fictiune, jumatate istorie. Cu un limbaj accesibil si presarat cu umor, cartea lui Zhon-gtian i-a cucerit pana si pe tinerii plictisiti de istoria searbada pe care o invata la scoala.
Canada - „Casa de nasteri”, de Ami McKay
Poate din cauza valului de caldura sau poate pentru ca nu vor sa mai stie ca soldatii lor mor in Afganistan, canadienii prefera fictiunea in detrimentul non-fictiunii in vara aceasta.
Pe lista celor mai bine vandute carti, la ei se afla acest roman despre aventurile unei o moase traditionale din tinutul indepartat al Noii Scotii, in perioada interbelica.
Rusia - „Contract matrimonial”, de Tatiana Ogorodnikova
Cartea, scrisa de fosta sotie a unui miliardar rus, este o semi-fictiune care le permite rusilor saraci sa guste din stilul spumos de viata al marilor bogatasi moscoviti.
Autoarea nu se zgarceste la detaliile picante si descrie pe larg teama constanta pe care o resimte nevasta unui bogatas de a nu fi schimbata oricand cu o alta, mai tanara, mai frumoasa, mai... Ea iti spune cum sa cuceresti un oligarh rus, dar si cum sa faci sa pleci si cu o parte din banii lui.
Americanii citesc despre razboiul din Irak, francezii - despre politica, iar spaniolii prefera aventura
Francezii, americanii si germanii sunt singurii care umbla pe plaja cu o carte de non-fictiune sub brat, mai degraba din snobism (asa cum o arata sondajele) si nu din grija fata de propria cultura generala.
Asta in timp ce rusii se lasa prada invidiei fata de oligarhi, iar indienii gusta ritmul alert si suspansul unui povesti cu droguri si crime, pe fundalul orasului Bombay.
Germania - „Noi, germanii - de ce altii ne pot iubi”, de Matthias Matussek
Aceasta oda inchinata germanilor a coincis cu infuzia de mandrie nationala din timpul Campionatului mondial de fotbal. Matussek spune ca a inceput sa-si iubeasca tara in anii cand a fost corespondent pentru „Der Spiegel” in Brazilia, SUA si Marea Britanie. El si-a cultivat patriotismul mai ales alaturi de englezi, unde a fost nevoit sa-si apere constant tara de critici si stereotipuri.
Israel - „Poveste despre dragoste si intuneric”, de Amos Oz
In timp ce tara lor bombarda Hezbollahul, israelienii au preferat sa evadeze in memoriile unui baiat care a crescut in Israelul anilor ‘40-’50. Oz impleteste fictiunea cu autobiografia in aceasta poveste a parintilor sai, imigranti, respinsi de Europa, in cautarea unui refugiu printre arabii palestinieni, in ultimele zile ale mandatului britanic.
Italia - „Sfarsitul meu este inceputul”, de Tiziano Terzani
Desi „Fortareata digitala” a lui Dan Brown conduce in topul preferintelor, imediat dupa ea vine aceasta carte, o ultima conversatie avuta de autor cu fiul sau, in muntii Apenini, sub un copac, cu sase luni inainte de moartea sa.
Terzani rememoreaza copilaria din Florenta, studiile la Drept, contactul sau cu spiritualitatea asiatica si orientala, dar mai ales cautarea continua a unui leac pentru aceasta boala cumplita care ne ameninta pe toti - moartea.
Spania - „Catedrala del Mar”, de Ildefonso Falcones
Spania medievala nu pare tocmai decorul potrivit pentru o lectura pe plaja, dar Falcones a ingramadit in aceasta carte suficienta pasiune, violenta si intriga pentru a-i captiva pe spanioli cu o povestire despre catedrala Santa Maria del Mar, un obiectiv turistic bine-cunoscut din centrul vechi al Barcelonei.
America - „Fiasco: Aventura militara americana din Irak”, de Thomas Ricks
Americanii fac cozi in librarii pentru a-si cumpara aceasta deprimanta carte critica la adresa administratiei Bush. Ricks, un experimentat reporter al „Washington Post”, nu se sfieste sa critice generali sau sa descrie cu lux de amanunte torturile la care irakienii au fost supusi de americani in centrele de detentie din Irak. Pentru Ricks, strategia americana in Irak este „cel mai prost plan de razboi din istoria Americii”.
Franta - „Marturii”, de Nicolas Sarkozy
Acestui bestseller iesit din comun ii lipseste suspansul, are prea putin sex si prea mult din ce nu merge bine acum in Franta. Este o combinatie intre un manifest si memoriile unui politician cu mari sanse sa castige alegerile prezidentiale la primavara.
Cu peste 275.000 de exemplare vandute deja, cartea actualului ministru de interne francez, este prima alegere a cititorilor francezi conservatori, dar si a 5a dintre alegatorii de stanga.
Noi citim despre nesimtire
Romanii sunt prea ancorati in realitatea romaneasca sau, mai degraba, intr-un soi de masochism ridicat la scara nationala, drept pentru care iau cu ei pe plaja „Ghidul nesimtitului”, de Radu Paraschivescu, o carte devenita bestseller in aceasta vara.
Un fel de tratat de proasta crestere, „Ghidul nesimtitului” raspunde unor intrebari de genul cum trebuie sa te porti ca sa-ti indispui semenii sau care sunt trasaturile definitorii ale nesimtitului carpatin?
Dar ii si poate ajuta sa se perfectioneze pe cei care nu au atins inca nivelul suprem de nesimtire. Cu ironie, sarcasm si fara a pune la inima, autorul analizeaza aici o mizerie autohtona pe care o cunoastem cu totii si in care ne putem regasi cu usurinta.
Alte doua carti autohtone vandute bine in aceasta vara sunt Andrei Serban - „O biografie”, de la Editura Polirom, si Alex Mihai Stoenescu - „Istoria loviturilor de stat in Romania”, de la Editura Rao. Ambele legate de Romania, fie ca este vorba de povestea unui roman plecat din tara sau de istorie.