Ieri seara, in cadrul galei desfasurate pe scena Teatrului de Comedie Bucuresti, juriul format din Ana Ciontea, Cristina Modreanu, Gheorghe Visu, József Bartha, Atilla Vizauer a acordat Teatrului Tineretului Piatra Neamt, pentru spectacolul O ... lada, creatie colectiva dupa Ion Creanga, regia Alexandru Dabija, premiul pentru cel mai bun spectacol.
Peste cateva zile, O...lada va fi prezent alaturi de OO! (creatie colectiva dupa Ion Creanga, regia Alexandru Dabija) in cadrul BITEI – Bienala Internationala a Teatrului “Eugene Ionesco” (12 si 13 iunie 2014).
O ... LADA
creatie colectiva dupa Ion Creanga
Distributie:
Vergina (mama Mirelei): Nora Covali
Baba spurcata la gura: Corina Grigoras
Baba fantana: Ecaterina Hatu
Baba mortului: Catalina Iesanu
Mirela (fata babei), baba cu posetuta: Ingrid Robu
Baba calare pe mort: Adina Suciu
Anisoara (fata mosneagului), baba cocosata: Alexandra Suciu
Cezarel, Cucosu’: Cezar Antal
Baba catelusa: Razvan Banut
Mortul: Dan Covrig
Baba Sfanta Duminica: Victor Giurescu
Baba copac (par): Dragos Ionescu
Costelus (copilul Sfintei Duminici): Costel Manole
Baba cu chitara, baba cuptor: Rares Pirlog
Text: Gentiana Ionescu
Scenografie: Romulus Boicu
Muzica si versuri: Ada Milea
Regie: Alexandru Dabija
Alexandru Dabija continua explorarea povestilor lui Ion Creanga, realizand un spectacol in care galceava, curiozitatea barfitoare, invidia, prejudecata, superstitia sunt sevele umorului dar si ale reflectiei amare.
In „O ... lada“ intalnim personajele din „Fata babei si fata mosneagului“, carora li se adauga o suita de babe strasnice, precum si Cucosu’, mosul si baba din OO! (creatie colectiva dupa „Punguta cu doi bani“). Chipurile din povesti primesc importante atribute psihologizante, in intentia regizorala de a amenda diferite derapaje de mentalitate. Fata de babele lui Creanga, construite aproape monocord ca intruchipari ale rautatii, singura precizare de natura fizica fiind varsta inaintata, „O ... lada“ aduce in scena felurite babe, marcate de cate o trasatura fizica sau morala distinctiva, pentru sublinierea careia actorul trebuie sa gaseasca numeroase resurse creatoare. Comunitatea reunita a babelor satului devine un spatiu dinamic de sanctionare sociala, rabufniri vindicative, dar si de cozerii spumoase.
Asa cum lada are un simbolism ambivalent – ascunde o comoara sau un blestem – asa si acest spectacol se inscrie pe coordonatele dualitatii: te lumineaza prin ras si iti arata, lucid, conditia de fiinta efemera.
Iunie 2014
