Caile de intrare in orasul care s-a mandrit in 2007 cu actele de cultura iti lasa un gust amar
Rapoartele Ministerului Culturii despre evenimentele organizate sunt exagerate si intocmite de oameni lipsiti de informatie culturala
N-au fost putini cei care si-au luat harta in mana si au pornit anul acesta spre Sibiu. Romani, dar nu numai ei. Unii au ajuns acolo chiar de Revelion 2007, cand au fost prezentate primele spectacole de strada – cu focuri de artificii si acrobatie aeriana – altii au profitat de concertele din Piata Mare – Julio Iglesias, Scorpions – sau de prezentarile de moda, nu putini au fost aceia care au ajuns in oras pentru Festivalurile de teatru sau pentru manifestari elitiste, cum sunt cele dedicate jazz-ului.
Lumea artistica s-a reunit la Sibiu pentru Gala UNITER, transmisa in direct din cortul dedicat spectacolelor si instalat in centrul orasului. Reprezentantii cultelor s-au strans aici pentru o intalnire fara precedent in Romania – cea de a treia Adunare Ecumenica Europeana. S-au intamplat multe lucruri bune pentru oras in timpul acestui an, iar media lucrurilor bune se rasfrange si asupra tarii intregi, depasind marginile Sibiu-ului. Insa la bilant nu se vede numai partea buna, ci si reversul medaliei.
A fost bine ce s-a intamplat in oras, dar a fost, este si va fi (pana cand vor fi luate masurile necesare) foarte greu de intrat in „cetate”. Cu masina iti ia in medie 30-40 de minute sa patrunzi in oras, in lipsa unei centuri.
Aglomeratia de la intrarea in Sibiu – unde s-au deschis mai multe centre comerciale noi (efect al „europenizarii” orasului) – blocheaza accesul si ii dezamageste pe cei care au venit sa viziteze. Nici trenul nu e o alegere mai buna, dat fiind ca lucrarile de renovare a garii orasului nu au fost finalizate, motiv pentru care aceasta „poarta de intrare” in Capitala Culturala Europeana duce cu gandul mai degraba la un orasel prapadit, dintr-un colt de lume.
Curse aeriene interne regulate spre Sibiu nu exista – asa cum avem pentru Timisoara, Cluj sau Iasi – asa incat „frumusetile orasului” sunt un fel de comoara ascunsa, daca nu ai vointa, rabdare si o adevarata dispozitie de vacanta incluzand si spirit de aventura.
Din punct de vedere turistic, schimbarile majore au fost aparitia unui nou hotel, din lantul Ramada si cateva noi pensiuni private, insa investitiile sunt modeste pentru o Capitala Culturala Europeana (unul dintre hotelurile mari ale orasului n-a putut fi deschis aproape tot anul fiindca renovarea a intarziat). Pentru activitatile culturale propriu-zise a mai aparut, pe post de noua scena, cortul multifunctional din centrul orasului, iar ca investitie s-a cumparat un pian pentru dotarea Teatrului Thalia. Modest.
S-au raportat „depasiri de plan”
La ultima intalnire cu presa, Ministerul Culturii a prezentat un raport despre „realizarile” Capitalei Culturale Europene de la Sibiu intr-o maniera amintind de vremuri de mult trecute. Dosarul inmanat presei contine, pe langa o evaluare seaca si putin relevanta, bazata mai mult pe cifre, a evenimentelor desfasurate in oras, mai multe inexactitati, stranse probabil la un loc pentru a crea o impresie cat mai buna despre evenimentele organizate.
Reusita unui program de o asemenea anvergura nu sta, totusi, in numarul de „premiere” inregistrate in cadrul acestuia, mai ales cand acestea sunt false: Sibiul nu a fost „primul program de restaurare integrat cu punerea in valoare culturala si turistica a monumentelor istorice” (cel putin la fel de bine au fost restaurate si repuse in circuit bisericile sasesti fortificate, cu cativa ani in urma, printr-un program separat al MCC, coordonat, ce-i drept, de alta echipa decat cea actuala) si nici spectacolul „Faust” n-a insemnat „prima folosire a unor spatii industriale contemporane pentru spectacole de teatru” (chiar Centrala Simerom, despre care vorbeste raportul MCC a mai gazduit spectacole din strainatate si premiera Trilogia evreiasca, in mai, ca productie a Teatrului „Radu Stanca”).
In dorinta de a sublinia o reusita greu cuantificabila in acest moment, functionarii minsteriali au umflat raportul pentru 2007 si n-au spus mai nimic despre viitorul previzionat al Sibiului. Unul dintre principalele scopuri ale programului Capitalelor culturale Europene este acela de a introduce un oras - si prin el o tara intreaga - in circuitul turistic international, astfel incat acesta sa ramana pe harta iubitorilor de calatorii mai multa vreme si sa se remarce si prin alte calitati decat programele culturale gazduite, pentru a determina eventuale reveniri ale turistilor si in anii de dupa Capitala. Ramane de vazut in ce masura a reusit aceasta strategie la Sibiu.
INFO PLUS
In decembrie la Sibiu
Programul Sibiu Capitala Culturala Europeana se incheie in ultima zi a anului cu doua concerte: Reamon si Europe canta de Revelion in Piata Mare. Vinerea aceasta Capitala Europeana va fi vizitata de Eros Ramzzotti iar sambata Johann Strauss Ensemble, aflat intr-un turneu prin Romania, se va opri si la Sibiu.
In pauza concertului spectatorii vor asista la o demonstratie de patinaj artistic realizata de campionii nationali ai Germaniei si Poloniei, Annette Dytrt si Bartosz Domanski. Iubitorii patinajului pot asista la galele de patinaj “Magie pe gheata” si pe 22 si 29 decembrie. Pentru 24, francezii de la Carabosse pregatesc instalatii de foc, iar pe 20 Deutsches Symphonie-Orchester din Berlin sustine un concert Bach si Stravinsky la Sala Thalia. (R.B.)
INFO PLUS
Succes in afaceri
Potrivit sondajului de opinie realizat de catre Centrul de Studii si Cercetari in Domeniul Culturii (CSCDS) si CURS in randul agentilor economici din Sibiu, 54% dintre firmele interogate au inregistrat o crestere a cifrei de afaceri in 2007 ca urmare a derularii Sibiu – CCE 2007, iar 57% declara ca programul a avut un impact pozitiv asupra profitabilitatii. Actorii economici sibieni spera ca Sibul va cunoaste in urmatorii doi ani o crestere semnificativa in directia dezvoltarii economice si a infrastructurii orasului, precum si a investitiilor.
