Desi enumerata printre "cele mai izolate locuri din lume" descoperite de curand cu ajutorul Google Street View de regizorul si fotograful Aaron Hobson, conform Business Insider, localitatea Prejmer este cel putin pentru noi romanii o destinatie familiara.
Si cum sa nu te abati pana aici cand numai 15 km o despart de orasul Brasov, si conserva cea mai mare biserica fortificata din sud-estul Europei?
Satul adunat, cu case insirate la drum, pune in lumina istoria indelungata care coboara cel putin pana in vremurile cavalerilor teutoni. Se stie ca ei au inceput sa construiasca biserica de astazi, pe la anul 1250, sub forma de cruce latina si in stil gotic.
Mai tarziu, prin veacul al XV-lea, locuitorii saxoni simtindu-se stramtorati de atacurile Imperiului Otoman care soseau prin pasul Buzau iau masuri de aparare, cladind ziduri groase de 3-4 m in jurul lacasului. Rezultatele nu s-au lasat asteptate, fiindca fortificatia va face fata la 50 de atacuri sosite din partea turcilor!
Chiar daca de-a lungul timpului vor mai avea loc si alte schimbari, in esenta biserica fortificata din Prejmer isi pasteaza astazi autenticitatea si parfumul arhaic. Interiorul fortificatiilor ascunde 272 camere dispunse pe trei nivele, in care fiecare familie din sat isi tinea proviziile pe timp de pace, sau in care se refugia in caz de asediu. In prezent, in interiorul cetatii functioneaza un muzeu etnografic sasesc.
Pe langa gurile de foc fixate in ziduri, in cetate se afla un dispozitiv de lupta neobisnuit: vestita „Orga a mortii”. Aceasta este formata din mai multe arme asezate la un loc, care trageau toate deodata. Ea producea inamicului o mare panica si pierderi grele.
Mai sunt si alte lucruri interesante de spus despre biserica fortificata de la Prejmer, cum ar fi acela ca detine cel mai vechi altar din Transilvania - 500 de ani. Daca se intampla sa va aflati in localitate, ori daca doriti sa luati parte la un eveniment cu totul special, prin luna februarie aveti ocazia sa participa la marele Carnaval de alungare a iernii ce urmareste invierea traditiilor stramosesti.
Sursa foto 1,2
I. C.
editor artline.ro
