Noiembrie 2005 : Sase tablouri sacrificate pentru un Cezanne de 18 milioane lire sterline. Un caz cel putin neobisnuit urmeaza a fi prezentat in fata Inaltei Curti londoneze pe 7 noiembrie, avand toate amanuntele unui film care umple salile cinematografelor. Elementele: tablouri care valoreaza milioane, o companie panameza, un plic ce nu va putea fi deschis decat in timpul procesului. Cazul a starnit deja controverse privind metodele prea putin "ortodoxe" de recuperare a operelor de arta furate.
Restauratorul american, Michael Bakwin, se va confrunta in instanta cu Erie International Trading Co., o companie panameza. Aceasta firma a oferit in luna mai Casei de licitatie Sothesby's patru tablouri, aducand dovezi ca are dreptul sa le vanda. Bakwin a avut surpriza sa recunoasca in catalogul licitatiei cele patru lucrari, care ii fusesera furate in 1978 si a cerut ca acestea sa ii fie restituite. Pana cand tribunalul va solutiona diferendul, Sothesby's a decis sa amane licitatia. Intreaga poveste incepe cu 27 de ani in urma, cand din locuinta lui Michael Bakwin au fost furate sapte tablouri. Hotii, ramasi pana in prezent neidentificati, nu au avut deloc gusturi rele, luand un Cezanne, doua tablouri Soutines, un Vlaminck, un Utrillo si doua lucrari semnate de pictorul francez Jean Jansen.
Cu toate eforturile politiei britanice, unele dintre lucrari au iesit la lumina pe piata de arta abia in 1999. Atunci firma Art Loss Register (ALR), o companie londoneza al carei obiect de activitate este recuperarea operelor de arta furate, a fost anuntata de un reprezentant al companiei de asigurari Lloyds ca cineva din Rusia vrea sa incheie o asigurare pentru un Cezanne. Nu a durat mult pana ce ALR a aflat ca acel Cezanne este chiar cel furat din colectia restauratorului Bakwin, astfel incat a inceput negocierile pentru a-l recupera. Supriza a fost enorma cand noul proprietar s-a dovedit a fi si detinatorul celorlalte sase opere furate.
Dupa indelungi discutii, Julian Radcliffe, directorul ALR, a reusit sa ajunga la o intelegere ce pare mai curand un compromis. Prin intermediul unui avocat elvetian noul proprietar Erie a acceptat sa returneze tabloul de Cezanne, dar celelalte tablouri au ramas in proprietatea companiei panameze Erie.
In contractul incheiat, una dintre clauze precizeaza ca orice diferend va fi solutionat de un "arbitru" elvetian. Radcliffe a declarat presei londoneze ca initial Bakwin a fost de acord cu schimbul. In prezent Radcliffe sustine ca negocierile s-au purtat in conditii dificile, deci contractul cu Erie este nul. Mai mult, dupa ce a recuperat tabloul de Cezanne, reprezentantul ALR i-a instiintat pe reprezentantii companiei panameze ca nu au dreptul sa vanda tablourile fara consimtamantul ALR. Cu toate acestea, desi Erie cunostea situatia lucrarilor, nu a ezitat sa le ofere Casei Sothesby's spre licitatie.
Tabloul de Cezanne recuperat dupa atat de mult timp a fost vandut de Bakwin in 1999 tot prin intermediul Sothesby's pentru 29,5 milioane de dolari, ALR primind zece procente din aceasta suma. Radcliffe, reprezentatul companiei de recuperare, a relatat presei ca in cursul negocierilor a cerut informatii despre modalitatea in care compania panameza a ajuns in posesia tablourilor.
Raspunsurile au fost trimise prin posta, iar plicul misterios se afla in prezent in posesia unui avocat londonez, reprezentant al companiei din Panama. Pentru a-l deschide, este necesara o decizie a tribunalului. Mai mult chiar, compania a anuntat oficial ca potrivit contractului, litigiul trebuie solutionat in Elvetia si nu de catre un tribunal londonez. In catalogul Sothesby's lucrarile sunt trecute ca "disputate" iar cele doua semnate Jansen ca "furate". Potrivit ALR compania Erie doreste sa profite de legislatia elvetiana. In conformitate cu aceasta, oricine poate deveni proprietarul unor lucrari furate, daca demonstreaza ca le-a avut in posesie pentru cel putin cinci ani si le-a cumparat fara sa stie ca sunt furate.
