1. Irving Stone – Bucuria vietii
Un bestseller care a fost primit cu entuziasm de critica si mai ales de public, cu numeroase editii si traduceri in toata lumea, “Bucuria vietii” avea sa fie si sursa de inspiratie a filmului omonim, avandu-i in rolurile principale pe Kirk Douglas (Vincent van Gogh) si Anthony Quinn (Paul Gauguin), astazi considerat una dintre cele mai bune biografii cinematografice turnate vreodata.
Vanduta in milioane de exemplare de la prima editie din 1934, cartea povesteste viata lui Vincent van Gogh de la inceputurile sale ca angajat al unei galerii de arta la Londra pana la misterioasa moarte la doar 37 de ani, pastrand in mare cronologia si faptele, dar fictionalizand anumite momente si detalii. Ca sursa principala de informatie Irving Stone a folosit corespondenta pictorului, editata in trei volume masive, care avea sa fie ulterior o adevarata mina de aur pentru istorici si cercetatori.
Un roman care se citeste pe nerasuflate, probabil unul dintre cele mai bune dedicate unui mare pictor. De altfel Irving Stone a mai publicat si un roman dedicat lui Michelangelo, “Agonie si extaz”, la randul sau un succes de public si critica.
2. Lisa Stromme – Fata cu fragi
“Strigatul” lui Edvard Munch ramane una dintre cele mai cunoscute, admirate, neintelese si misterioase tablouri din toate timpurile, si in oricare dintre variantele originale este la fel de nelinistitoare si angoasanta. Iar viata artistului, dominata de tristete, crize depresive intense, alcoolism, internarea voluntara intr-o clinica de psihiatrie, pare singura biografie posibila pentru a da nastere acelei imagini iconice.
Dar daca in spatele unuia dintre cele mai cunoscute tablouri din toate timpurile, revendicat de nenumarati alti artisti ai generatiilor ulterioare, ar sta in realitate o poveste de dragoste (un capitol dureros in viata adevaratului Munch). Spre sfarsitul veacului al XIX-lea un anume Edvard Munch, un tanar si original pictor, marcat de tristete si melancolie, cu prea putini admiratori si multe regrete, ajunge intr-un mic orasel pentru putina liniste si, de ce nu, a se regasi. Nu este singur.
In fiecare an aici vin tot felul de oameni, multi dintre ei pictori, actori, muzicieni sau scriitori, un refugiu artisti si boem (pe cat o permit normele epocii) unde Munch va face de la bun inceput nota discordanta, si va trai o poveste de dragoste pe masura tristetilor sale.
3. Luigi Ugolini – Romanul lui Caravaggio
Biografia lui Caravaggio este in mare cunoscuta, din fericire, desi exista si numeroase zone “albe” si misterioase privind viata acestui pictor care a reusit sa revolutioneze arta epocii sale, a avut protectori si adversari deopotriva de puternici, a fost nevoit sa paraseasca Roma pe care o iubea in urma unui incident nici acum pe deplin lamurit (dar care l-a facut vinovat de crima) si sa ajunga la un moment dat chiar in Malta, unde isi va implini visul din copilarie, devenind cavaler.
Pentru a-si sfarsi viata tumultoasa, presarata de scandaluri si izbucniri de furie, la doar 38 de ani, in circumstante pe care nu le cunoastem astazi cu precizie. In decursul carierei sale Caravaggio a reusit aproape de fiecare data sa intre in conflict cu oricine devenea o autoritate care incerca sa ii controleze viata, lucrarile i-au fost uneori respinse de clerici pentru a fi cumparate cu entuziasm si pentru sume impunatoare atunci de protectorii sai, si tot timpul ar fi fost dominat de senzatia ca in el sunt doua persoane, cea buna, dedicata artei, si cea rea, iubind taverna, scandalul, violenta si cearta.
O figura cu numeroase umbre, esentiala pentru a intelege istoria artei italiene si europene, pe care prolificul Luigi Ugolini (1891-1980) avea sa o foloseasca drept sursa de inspiratie pentru unul din romanele sale de succes. A fost doar unul dintr-o lunga serie de astfel de carti dedicate pictorilor, oamenilor politici sau figurilor istorice, de la Machiavelli si Iulius Cezar la Dante, Garibaldi, Michelangelo sau Titian.
4. Matteo Strukul – Michelangelo ereticul
Michelangelo a ramas in istoria artelor plastice una dintre figurile mitice fondatoare, cu nenumarate studii, analize, evaluari si monografii, toate refacand biografia unui geniu adesea dificil si greu de inteles, lucrand cu o intensitate greu de egalat, de fiecare data convins (si dovedind ulterior) ca el era cel care avea dreptate.
Pornind de la o intamplare reala si un capitol dificil din viata artistului, cand se ajunsese aproape la un conflict deschis cu puternica Biserica, Matteo Strukul ofera cititorului un fascinant “ce ar fi fost daca”, o istorie alternativa in care imaginatia intalneste documentul, fantezia cronica, iar Michelangelo devine eroul unui roman istoric cu elemente de thriller.
In perioada 1542-1547 Michelangelo ar fi aderat la valorile unui grup care isi dorea sa reformeze radical Biserica Catolica, asa numitii “Spirituali”, care vor deveni repede o tinta a temutei Inchizitii, iar odata cu ei si artistul protejat de unii dintre puternicii zilei. La un pas de a fi declarat la randul sau eretic, Michelangelo isi da seama ca in acel moment nu doar arta, ci si viata sa sunt in pericol, ca arta compromisului, atat de necaracteristica lui, este necesara, si ca ar putea sa piarda totul intr-o clipa.
5. Tracy Chevalier – Fata cu cercel de perla
Acesta este cu siguranta cel mai cunoscut tablou semnat de Vermeer, reprodus, imitat si parodiat de-a lungul secolelor si devenit parte a culturii de masa (probabil ca imaginea este mult mai familiara publicului larg decat numele pictorului), dar informatiile despre viata lui Johannes Vermeer sunt putine si uneori contradictorii. Un artist care lucra indelung la un tablou, cu migala si rabdare care (se pare) nu era tocmai pe placul potentialilor cumparatori, fascinat de scenele de interior si de feminitatea conjugala, casnica, blanda si dominata de moralitate si nu de senzualitate, cu un simt al luminii si al culorii greu de egalat, Vermeer ramane un mister cand vine vorba de viata sa.
Ceea ce ar fi o problema pentru un cercetator devine punctul de plecare al unui roman de succes. Cand nu ai o biografie sau ceea ce cunosti este prea putin (cazul lui Vermeer) de ce sa nu iti folosesti inspiratia, talentul si familiarizarea cu atmosfera si gandirea epocii pentru a-i construi o naratiune, poate mai frumoasa mai interesanta si chiar mai convingatoare decat realitatea. Rezultatul? Un bestseller, repede tradus si ecranizata, cu siguranta unul dintre cele mai frumoase romane despre un mare pictor al trecutului.
.jpg)
6. Gerhard W. Menzel – Pieter Bruegel nazdravanul
Enigmatic, plin de umor si bun cunoscator al proverbelor si zicatorilor din epoca sa (nu putine dintre ele sunt obscure astazi, sensurile au fost uitate), Pieter Bruegel (cel Batran, pentru a-l diferentia de fiul sau, Pieter cel Tanar) a avut din timpul vietii acea inteligenta constiinta de sine a marelui artist.
Fie ca era vorba de Turnul Babel, nenumarate scene taranesti ce ascundeau mai mult decat parea la prima vedere, de orbii care se tineau unul dupa altul pentru a se prabusi ca un sir de piese de domino, de ilustrari ale intelepciunii populare, scene biblice transfigurate in haine moderne sau compozitii stranii, inca neintelese, care i-au facut pe unii comentatori sa il asemene misterului numit Hieronymus Bosch, Bruegel a fost prolific, inventiv, ironic mergand uneori pana la sarcasm, sincer fara a deveni didactic, plin de forta creativa fara a se repeta si a se pierde.
Scris de un specialist in domeniu, un bun cunoscator al vietii, operei si epocii, este romanul care reda cititorului un Bruegel viu, aflat inca la inceput de drum, pentru a-l urma pas cu pas de-a lungul cartii pana sa devina acel Pieter Bruegen, nu pe nedrept (desi spre neplacerea lui) poreclit de unii dintre contemporani nazdravanul.
7. Somerset Maugham – Luna si doi bani jumate
Inspirat de viata tumultoasa a pictorului Paul Gauguin, cel care a ales in cele din urma departarile exotice si a abandonat o viata familiala solida si plictisitoare, dar si o cariera de succes, acesta este probabil cel mai cunoscut dintre romanele lui Somerset Maugham, autor care s-a bucurat de o imensa popularitate, fiind tradus si reeditat in toata lumea.
Nu este o biografie clasica, nici un roman biografic ce reda pas cu pas, cu minime schimbari, viata lui Gauguin (care apare aici sub numele de Charles Strickland), este o biografie alternativa ce pastreaza unele dintre detalii si momente, dar ceea ce reuseste, in buna masura pentru ca este vorba de un autor cu experienta, este sa il imagineze pe Gauguin/Strickland asa cum “ar fi putut sa fie”. Credibil, viu, cu defectele si slabiciunile sale, uneori exploziv si gata de orice pentru arta sa, dedicandu-se acesteia si asumandu-si orice risc, este in egala masura un Gauguin (sau orice mare pictor ce lupta cu demonii sai) convingator si un erou pe care il admiri tocmai pentru ca vulnerabilitatea sa este reala, suferinta autentica.
Fie si doar pentru ca Somerset Maugham a avut curajul sa isi imagineze viata unui artist despre care contemporanii se plangeau ca este dificil si adesea violent, boem si incapatanat pana la fanatism, transformandu-l dintr-o problema intr-un personaj atat de puternic, face din “Luna si doi bani jumate” un titlu clasic.
Foto: polirom.ro, humanitas.ro
