Astfel, pe de o parte au evoluat formatii redutabile - "Profil-Sinfonietta" condus de Dan Dediu (seara inaugurala fiind dedicata memoriei lui Cristian Nemescu si Andrei Toncu"), "Traiect" cu Sorin Lerescu la pupitru, "Archaeus" dirijat de Liviu Danceanu, "Game" cu al sau Alexandru Matei, "Trio Contraste", Orchestra Nationala (sub bagheta lui Tiberiu Soare, oferind si o versiune interpretativa deosebita requiem-ului romanesc "Pomenire" de Stefan Niculescu, director fondator al festivalului) si Orchestra de Camera Radio (la pupitru italianul Pieralberto Cattaneo) si Corul Radio (condus de Dan Mihai Goia), Orchestra Concerto a Universitatii Nationale de Muzica Bucuresti (dirijor Dorel Patcu-Radulescu) -, dar si mai tanarul cvartet clujean "Arcadia", alaturi de exceptionalul sextet berlinez "Singer Pur" sau discutabilul "Solo tutti", sosit de la Paris. Nu au lipsit nici combinatiile "live" si video-electronic (in programul Irinei Ungureanu - voce) sau in "Homage a Gyorgy Ligeti" (Sonata pentru viola comentata in imagini video - solist Marius Ungureanu, proiect realizat in colaborare cu Petru Maier-Bianu), nici formula "fusion" in piese semnate de "specialiste" in domeniu (Mihaela Vosganian si Irinel Anghel), iar colocviile au adus in prim -plan "fenomenologia compozitiei contemporane la intersectia cu celelalte muzici".
Dubla premiera romaneasca
Noutatea absoluta a fost dubla premiera romaneasca ce a marcat totodata inaugurarea Studioului experimental al ONB (purtand numele tenorului Ludovic Spiess, care insa nu a avut tangente cu muzica moderna), alaturand partituri inspirate de lucrari literare de referinta - "Logodna" - foto - de Nicolae Brandut (dupa "Strigoii" de Mihail Eminescu) si "Lectia" - foto - de Serban Marcu (dupa piesa omonima de Eugen Ionesco). In regia semnata de Anca Daniela Mihus si scenografia Luminitei Mustata, cu Vlad Conta la pupitru, prima este o opera-pantomima ce imbina dansul (coregrafia Adina Cezar), recitarea si cantul inregistrat sau "live" (actorul Constantin Florescu, solistii vocali Madeleine Pascu, Valentin Racoveanu, Ion Dimieru, cu o "insertie" finala cam "lipita" a violonistului Florin Croitoru), sustinute de proiectii abundente, in timp ce a doua se deruleaza in ambianta unei "camere de lucru" unde se consuma drama echilibrat interpretata de acelasi Ion Dimieru, dar si Marta Sandu si Adriana Alexandru, acompaniati de ansamblul instrumental intr-o scriitura interesanta. Publicul, "amplasat" chiar pe scena, a aplaudat demersul artistic, dar si (re)nasterea unui Studio care, coordonat de dirijorul Tiberiu Soare, poate oferi surprize si noutati "experimentale" deosebite.
O "Saptamana..." de... 8 zile care nu s-a mai dorit "internationala", cu mereu acelasi public de "avizati" (ideea de a aduce la asemenea concerte elevi de liceu "incolonati" - doar pentru a nu ramane scaunele goale - fiind total neinspirata si pentru ca... au fugit dupa prima piesa, dar si pentru ca multi au jurat ca... nu mai intra intr-o sala de concert, deci efectul a fost invers in plan educational).
