Peste 100 de scriitori au incercat sa gaseasca solutii de promovare a literaturii romane, la Festivalul "Zile si Nopti de Literatura", de la Neptun.
"In plin proces al globalizarii, vrem sa vedem cum putem sa trecem aceasta bariera, sa nu mai avem nevoie de pasaport", a introdus tema discutiilor Nicolae Manolescu, la deschiderea colocviului "Sansa literaturilor mici. Ce si cum se traduce? Ce si cum se promoveaza in domeniul literaturii?", la care au participat peste 120 de scriitori romani si straini.
In incercarea de a sintetiza metaforic gusturile cititorului din Vest, care prefera sa-si lectureze intai propriile carti, scriitoarea Nora Iuga a propus ca "la Viena sa trimitem mai intai snitel cu cartofi si abia la felul doi sarmale cu mamaliguta, pentru ca peste tot oamenii sunt dispusi sa aprecieze mai mult ceea ce cunosc deja".
Pe un ton dur, poeta a criticat - cu exemplificare pe Germania - lipsa traducerilor din limba romana, desi traducatori exista, si "inegalitatea de sanse" acordata tarilor din Est.
"Alt statut au cartile poloneze, rusesti, unguresti si altul cele romanesti sau bulgare. Aici actioneaza alte criterii. Cunoasterea si aprecierea valorilor literare nu se datoreaza doar accesibilitatii limbii, ci si unei patrunderi mai vechi si mai temeinice a acestor culturi in constiinta receptorului", a spus Nora Iuga.
Literaturi de centru si periferie
In ultimii 20 de ani, numarul titlurilor romanesti aparute pe piata de carte germana nu depaseste 10-15 exemplare, prea putin remarcate. Vehementa a fost atitudinea scriitoarei si la adresa editurilor din Vest, care "cer pana la exasperare scriitorului din Est aceleasi detalii ale torturii politice".
Oferind exemplul unui poet roman, scriitoarea a demontat proverbiala corectitudine germana: acestuia nu i-a mai fost oferit Premiul Orasului Berlin pentru poezie, desi obtinuse punctajul maxim al juriului, pentru ca publicase la o editura mai obscura. Cei 20.000 de euro au fost inmanati, astfel, celui de-al doilea clasat, care aparuse la o editura mai prestigioasa.
Poetul belgian Jean Luc Wauthier a apreciat ca nu exista literaturi mari si literaturi mici, ci un "evantai de culturi", in care fiecare isi joaca propriul rol. Cu toate acestea, a utilizat cuvantul "periferii" pentru a desemna literaturile Estului.
"De cand a cazut comunismul de stat, literatura romana a inceput sa-si ia revansa", a spus Wauthier, care sustine ca, "pe masura ce se afirma periferiile, creste dorinta cititorului din Vest de a-l cunoaste pe celalalt".
Monopolul limbii engleze
Pe langa lipsa unor subventii consistente pentru traduceri, din partea statului, alte doua puncte slabe sunt absenta agentului cultural si a unui marketing eficient in domeniul promovarii. "Agentul literar nu exista inca in Romania. Cu ajutorul lui am putea iesi in lume", a spus scriitorul Gheorghe Schwartz.
Dan Shafran, noul director al Institutului Cultural Roman din Suedia, a adus exemple concrete despre situatia traducerilor din romana in suedeza. Intre 1990 si 2006, pe piata suedeza au aparut doar 38 de titluri romanesti, iar in librariile noastre 96 de carti suedeze.
Matei Visniec a explicat ca fascinatia culturii anglo-saxone, vanduta de mass-media, determina editurile din orice tara sa traduca masiv din aceasta limba, fara a mai lua in calcul valoarea.
"Orice limba de mica circulatie vrea sa fie tradusa intr-una de mare circulatie, pentru a iesi din anonimat", a explicat traducatoarea macedoneana Lidia Dymbovska.
LAUREATI
Motivatiile premiilor din festival
Scriitorului Andrei Codrescu i-a fost inmanat aseara Premiul Ovidius, in valoare de 10.000 de euro, pentru ca s-a remarcat printr-o "scriitura autentica, ce promoveaza toleranta interetnica", potrivit lui Mircea Martin, presedintele juriului. Premiul a fost acordat anul trecut scriitorului Mario Vargas Llosa.
Premiul pentru editarea, publicarea si promovarea literaturii romane in lume a fost oferit Editurii Gallimard. Premiul i-a fost oferit ca o "sugestie, un indemn de a ne edita", dupa cum a precizat Martin.
Premiul pentru traducerea unor opere literare romanesti a fost obtinut de traducatorul francez Alain Paruit, care nu a putut ajunge la festival din motive de sanatate. "Anumite romane traduse de el suna mai bine in franceza decat in romana", a subliniat presedintele juriului.
