Sa ne cunoastem scriitorii - Nora Iuga

Exuberanta solitudiniiLiteratura Norai Iuga a ajuns un incantator talmes-balmes. Fie ca isi autodefineste cartile drept romane, poeme (in proza) sau, mai nou, ca in cazul insolitului volum "Fetita cu o mie de riduri", "poem-roman", scrierile sale sunt croite dintr-un un soi de pasta gelatinoasa in care s-au topit de-a valma amintiri, sentimente, lecturi mai vechi sau mai noi, revelatii, cugetari, dialoguri imaginare, depresii, senzatii, trairi, observatii directe, ganduri, sperante, vise, jocuri ale imaginatiei. Altfel spus, toata constiinta unui om cu bunele si cu mai putin bunele. Ce sunt aceste carti fara cap si fara coada (la propriu)? Poezie, poem in proza, jurnal intim sau roman? Apartin aceste produse literare, marca inconfundabila Nora Iuga, unui soi de neo-suprarealism altoit cu o crenguta de existentialism sau unui hiperrealism al subconstientului? Demarcatia dintre poezia si proza Norei Iuga este una iluzorie, ambele componente ale operei sale fiind crescute din acelasi aluat. E drept, la ceea ce se numeste indeobste poezie taietura este mai ferma, monologul (interior) este spart in mai multe bucati, redactate, uneori, in registre stilistice foarte diferite. Oricum, fie ca produsele sale se numesc poezie sau proza, in scrisul acestei autoare greu de clasat, realismul se combina in permanenta cu suprarealismul si cu oniricul, viii si mortii fac parte din existenta cotidiana a eului care se confeseaza, senectutea si copilaria convietuiesc in aceeasi persoana care are puterea si inteligenta ca, la varsta celor o mie de riduri, sa redescopere, o data si inca o data, cu inocenta si incantare, farmecul vietii. Dincolo de aerul lor experimental, cartile Norai Iuga sunt veritabile documente de constiinta. APerfect adaptat tehnicilor (post)moderne, fara a uita insa nimic din lectiile maestrilor, scrisul Norai Iuga este (ar trebui sa devina) unul dintre reperele fundamentale ale scriitorilor tineri si foarte tineri. Tudorel UrianCV A absolvit facultatea de germanistica din Bucuresti in anul 1953. A publicat mai multe volume de poezie si proza, la ultimele dintre ele delimitarea fiind foarte greu de operat. De altfel, una dintre cartile sale foarte recente, "Fetita cu o mie de riduri", este audodefinita de autoare drept un "poem-roman". Criticii situeaza scrisul sau la frontiera dintre expresionism si suprarealism si scot in evidenta erotismul, debordanta in imaginar a unui erotism refulat. In fond, literatura Norai Iuga este un lung dicteu automat in care observatiile, sentimentele, obsesiile, amintirile, exaltarile, depresiile, sperantele vin de-a valma si se topesc intr-o pasta greu de definit. Volume de poezie (selectiv): "Vina nu e a mea" (1968), "Opinii despre durere" (1980), "Inima ca un pumn de boxeur" (1983, 2000), "Autobuzul cu cocosati" (2001), "Fetita cu o mie de riduri" (2005) Proza (selectiv) "Sapunul lui Leopold Bloom" (1993), "Sexagenara si tanarul" (2000), "Lebada cu doua intrari" (2004) A tradus in limba romana opere fundamentale din literaturile germane si suedeze. Dintre autorii tradusi de Nora Iuga nu au lipsit August Strindberg, E.T.A. Hoffman, Friedrich Nietzsche, Knut Hamsun, Ernst JAnger, GAnter Grass, Aglaja Veteranyi, Elfriede Jelinek.Fetita cu o mie de riduri"...nu ma satur de singuratate incapatoare e pinza goala pe ea imi derulez nonstop filmele mute sub ochii mei incepe miscarea domnul Bunuel, domnule Bardem, eu fac jocul aici pun capcanele lipesc izolez de lume incompatibile forme corpuri ce se resping acolo nimic nu e bun conducator de caldura scena actiunii la o distanta confortabila vizavi de gara in usa carciumii boraste tiganul batran cu plete slinoase, un ghemotoc de viermi burta alunecoasa untura ranceda intre pulpele slabe ale fetitei lipita de zid fusta rosie acopera fata ineaca tipatul si da-i si da-i grohaitul porcului in icnetul pieptului strivit un pui golas sub pantofii aia neatenti da la maximul casetofonul frumoasa mea in noaptea asta ne vom iubi". Rubrica realizata cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din Romania