Sahashrara - Lotusul cu o mie de petale
Pe la inceputul verii anului 2005, ma aflam cu inca trei prieteni, toti fotografi profesionisti, la cabana de pe Varful Omu. Ne oprisem acolo sa mancam, inainte de-a ne continua drumul spre Varful Bucura. in cabana, lume putina, dar am observat, la o masa vecina, un barbat de vreo 60 de ani, insotit de o fata tanara, probabil fiica sau vreo nepoata, care vorbeau ungureste. La sfarsitul mesei, mi-am indemnat insotitorii sa grabim plecarea si, pentru a fi mai convingator, am pornit agale, inainte. Dupa cativa pasi, domnul de la masa vecina, m-a ajuns din urma si m-a abordat politicos:
- Nu va suparati, v-am auzit vorbind despre vreme. Cand va incepe sa ploua?
Unul din insotitorii mei avea informatii sigure de la un meteorolog din Bucuresti, asa ca i-am raspuns scurt, sperand sa-l impresionez:
- Maine dupa-amiaza, de la ora 17!
Mi-a multumit, dar nu mi s-a parut impresionat. Am continuat sa discutam despre vreme, despre Bucegi, despre preocuparile noastre. Au urmat, evident, prezentarile. Era din Arad si avea un nume unguresc pe care nu l-am retinut. in schimb, profesia, „medic naturist si astrolog”, m-a descumpanit. Mi-am manifestat nedumerirea spunandu-i ca, in opinia mea, astrologia tine de Evul Mediu, nu de secolul al XXI-lea. S-a enervat brusc si mi-a spus ca nici nu-mi pot imagina eu cate stiinte trebuie insusite pentru a stapani astrologia si mi-a insirat cateva printre care am recunoscut si unele domenii ale filozofiei oculte.
I-am spus acest lucru, adaugand ca eu le-as numi mai degraba parastiinte, fara o utilitate practica in prezent. S-a enervat si mai tare, spunandu-mi ca medicina naturista pe care o practica, sustinuta de aceste cunostinte, i-au permis sa trateze cu succes boli in cazul carora medicina traditionala se dovedise neputincioasa. Nu l-am mai contrazis si am incercat sa-l linistesc, schimband discutia. La un moment dat, am observat ca cei doi ma urmau pe poteca ce ducea spre Varful Bucura. Oarecum contrariat, l-am intrebat pe doctor si acesta mi-a confirmat ca acolo voia sa ajunga si ca nu era prima data cand facea acest drum. Atunci am crezut ca stiu cu cine am de-a face si, zambind superior, i-am pus intrebarea de baraj:
- Si dumneata crezi ca Varful Bucura este Kogainonul?
S-a enervat din nou si mi-a replicat taios:
- Nu mai folositi, domnule, cuvinte nepotrivite pentru a denumi un loc atat de important!
Nu ma asteptam deloc la acest raspuns, asa ca, nedumerit, am insistat:
- Dar cum denumesti dumneata acest loc?
S-a uitat la mine cu un amestec de dispret si mila si mi-a spus:
- Domnule, dumneata n-ai pregatirea necesara ca sa-ti pot spune.
Dintr-odata m-am simtit mic, ignorant si neinsemnat, dar decis sa aflu raspunsul. N-am ripostat, am abatut discutia spre profesia ciudata a doctorului si am aflat ce rezultate notabile obtinuse practicand medicina naturista. Treptat atmosfera s-a destins, iar interlocutorul meu a devenit mai agreabil. Cand am ajuns in mica sa de langa varf, doctorul s-a oprit si mi-a spus ca ei vor ramane acolo. La cativa pasi, am observat un mic iglu albastru in care banuiam prezenta cuiva. Atunci, pe un ton scazut, am revenit, hotarat, la intrebarea al carei raspuns ma framanta:
- Uite, domnule doctor! Aici o sa ne despartim si probabil ca n-o sa ne mai revedem niciodata. Spune-mi, domnule, cum se numeste acest loc si de ce este el asa de important?
S-a uitat nemultumit la mine, s-a foit, a ezitat, apoi cedand cu greu mi-a zis:
- Domnule, v-am observat eu pe dumneata si pe prietenii dumitale. Fotografiati flori, stanci, peisaje, creatii ale Divinitatii. Cred ca sunteti persoane serioase, asa ca am sa-ti spun. si a rostit un nume pe care nu l-am inteles. L-am rugat sa-l scrie si i-am intins o foaie de hartie si un pix. A scris cu majuscule „SHAAZRARA”. Apoi a murmurat ca pentru sine: „Lotusul cu o mie de petale”. Nu intelegeam nimic, asa ca am insistat din nou:
- Tot n-am inteles de ce este atat de important locul acesta?
M-a privit cu o mila profunda, a dat din cap, s-a codit mult si in final mi-a spus:
- Chiar daca am sa-ti spun, tot n-ai sa intelegi; n-ai pregatirea necesara! Dumneata crezi, de exemplu, ca Pamantul e o planeta fara viata care se roteste vesnic in jurul Soarelui. in realitate, domnul meu, Gaea – Pamantul este un organism viu, iar noi suntem asemenea microbilor pe un corp omenesc: ne hranim si traim pe seama lui, dar nu realizam ca este viu. Vezi dar, ca n-ai cum sa intelegi importanta Shaazrarei.
- Incearca-ma, domnule, poate pricep ceva.
A zambit, m-a privit, din nou cu profunda compasiune si, dupa un timp, a cuvantat:
- Domnule, aici e locul din care Gaea comunica cu planeta ei geamana din Univers, iar comunicarea asta se face printr-un canal constituit dintr-o imensa energie concentrata in acest loc. Noi venim aici sa facem exercitii de concentrare, de meditatie si sa ne reincarcam bateriile cu aceasta energie de aici.
L-am ascultat in tacere, fara sa fiu mai lamurit decat inainte, dar, privindu-l mi-am dat seama ca n-o sa-mi spuna mai mult. De fapt, asa cum urma sa aflu mai tarziu, doctorul imi spusese aproape totul.
In acest timp, aparusera si insotitorii mei si m-am grabit sa-i las pe cei doi in linistea si singuratatea de care aveau nevoie. intamplarea a facut sa ne mai intalnim mai tarziu, pe drumul dintre Omu si Babele. Se grabeau sa ajunga la Sfinx unde cautau un megalit despre care auzisera ca genereaza fenomene paranormale. Din mers, doctorul mi-a strigat triumfator:
- L-am vazut pe cel care statea in cortul albastru: era un yoghin!
La coborare, le-am relatat amicilor mei intamplarea care i-a amuzat nespus. Aveau si de ce. in ultimii ani, in peregrinarile prin Bucegi sau in diverse intalniri, cunoscusem tot felul de „ciudati”: asa-zisi „initiati” sau „clarvazatori”, pretinsi detinatori ai unor capacitati extrasenzoriale. Acestia semnalasera, in Bucegi, o diversitate de fenomene paranormale: „centre energetice”, „guri de rai”, „lumini misterioase si cutremure inexplicabile pe Caraiman”, „experiente paranormale in preajma Sfinxului”, „existenta unor grote sau caverne in platoul Bucegilor in care s-ar afla comori si marturii stravechi” si chiar „existenta unui imens tunel subteran care ar face legatura intre Sfinxul din Bucegi cu cel de la Gizeh”. Eram convins ca la toata aceasta lista de elucubratii, stimulate si intretinute si de unele publicatii profilate pe mistere si paranormal, aveam sa adaug si Shaazrara doctorului din Arad. Dar n-a fost sa fie asa pentru ca intamplarea a avut urmare.
Peste aproape doua saptamani, urcam din nou pe Varful Bucura. Ajuns la locul cu pricina, am fost surprins sa vad acolo o pereche, un barbat si o femeie intre 45-50 de ani, stand asezati pe pamant, dar vag deranjati de prezenta mea. De data asta eram in criza de timp, pentru ca ma astepta un drum lung si nu-mi puteam permite preliminarii. M-am dus direct la barbat si, fara nicio alta introducere, l-am intrebat:
- Nu va suparati, puteti sa-mi spuneti ce reprezinta pentru dumneavoastra acest loc?
M-a privit vadit surprins, s-a uitat la sotia lui, apoi la mine, dupa care a rostit incet:
- Este un loc foarte important…
Sintagma asta imi devenise familiara, dar voiam un raspuns clar:
- Ce este, domnule, Kogainon sau Shaazrara?
Nu mai vazusem de mult o uimire atat de adanca intiparita pe fata cuiva. Din nou a ezitat indelung si abia intr-un tarziu mi-a raspuns:
- Este… o Shaazrara, bineinteles!
Nu-mi venea sa cred ce auzisem, dat m-am gandit sa joc rolul ignorantului:
- Am mai auzit cuvantul acesta, dar nu pricep de ce este atat de important locul in care va aflati. Te rog, spune-mi dumneata!
Mi-a raspuns imediat, concis, si parca mai tehnic decat doctorul din Arad: Shaazrara era locul unei uriase concentrari de energie cosmica, un flux energetic functionand ca un canal de comunicatie a Pamantului cu Universul.
Era a doua oara cand auzeam povestea asta. Am mai zabovit putin cu cei doi si am aflat ca barbatul era inginer si sculptor in acelasi timp si venisera tocmai de la Cluj. Dar ceea ce m-a retinut acolo mai mult decat imi puteam permite a fost constatarea ca nu numai Shaazrara ii atrasese pe Bucura, ci si o credinta pe care eu o credeam de mult timp disparuta: credinta deplina in adevarul si valabilitatea ideilor lui Densusianu. Doamna, mai ales, era o buna cunoscatoare a „Daciei preistorice” si amandoi erau convinsi ca se aflau acolo in inima fostei civilizatii pelasge si bineinteles, la izvoarele civilizatiei europene. Erau vizibil revoltati de nedreptatea de care avusese parte poporul nostru din partea Occidentului, care ignorase aportul nostru istoric. Erau atat de sincer convinsi de adevarul credintei lor si pareau atat de destinsi si impliniti acolo pe acoperisul Bucegilor, incat nu am fost in stare sa-i contrazic. si, lucru curios, alaturi de ei, m-am simtit si eu inaltat sufleteste si a fost necesar un efort de vointa pentru a ma desprinde de ei.
De atunci am mai revenit de mai multe ori pe Varful Bucura si de fiecare data am intalnit persoane, de buna conditie, intinse pe pamant sau stand in picioare, cu bratele intinse spre cer, in clasica pozitie invocatoare si ramanand asa multa vreme, de multe ori pana ieseau din raza mea vizuala. Odata cu venirea toamnei, cand obiectul preocuparilor mele – flora alpina – a incetat de-a mai exista, mi-am gasit timpul necesar sa aflu mai multe despre „misterioasa Shaazrara”. N-a fost deloc dificil sa aflu ca denumirea corecta este „Sahasrāra” (8) sau „Sahashrara” (9) si ca ea este o notiune bine cunoscuta de cercetatorii sau practicantii credintelor sau filozofiilor orientale, pe care voi incerca sa o definesc in cele ce urmeaza.
in yoga tantrica, „descrierea structurii psihosomatice a insului” se realizeaza printr-o „reprezentare energetica ce traduce unitatea dinamica a microcosmosului si a macrocosmosului. in aceasta reprezentare psihosomatica intervine existenta unor planuri etajate, analoage cu nivelurile cosmice, centrate de coloana vertebrala ca de o axa a lumii. Descrierea acestor stari multiple ale fiintei antropocosmice este facuta in termeni simbolici, ca o suprapunere de sase <<chakra>>” (<<roti>>) sau <<padma>> (<<lotusi>>)”. (8) in traditia yoghina, aceste chakra sunt percepute ca niste „centuri de forta sau puncte-focar de intalnire si interpenetrare a fizicului cu psihicul, a mentalului cu cauzalul”. (9)
Aceste chakra difera intre ele „prin numarul si culoarea petalelor, precum si prin imaginile geometrice, zoomorfe sau antropomorfe inscrise inscrise in pericarpul lor; pe fiecare petala si in interiorul fiecarui pericarp se afla inscrisa cate una din cele cincizeci de litere ale alfabetului sanskrit. Cei sase lotusi au respectiv patru-sase-zece-douasprezece-saisprezece-doua petale, mergand de jos in sus si corespund in totalitate celor cincizeci de litere ale alfabetului sanskrit”. (8) Cele sase chakra se gasesc localizate in zona trunchiului, gatului si capului, pe linia mediana, materializata de sira spinarii.
Deasupra celor sase lotusi ai persoanei, mai precis deasupra crestetului capului, se afla cel de-al saptelea lotus „<<lotusul cu o mie de petale>> (sahasrāra), simbolizand realitatea transpersonala in care intregul alfabet este repetat de douazeci de ori pe fiecare din petalele sale”. (8) Sahasrāra reprezinta, de fapt, mai mult decat o chakra, fiind „focarul spiritual suprem in care se manifesta Sinele nemuritor, un centru suprem de integrare a intregii fiinte si de legatura cu Divinitatea”. (9)
Asadar, exista in prezent, raspandite in intreaga tara, persoane, de regula cu un nivel intelectual deasupra mediei, care practica yoga tantrica si care percep Pamantul sau Gaea ca fiind un organism viu, caruia ii recunosc aceeasi reprezentare energetica, ca cea a unei fiinte umane. Aceste persoane, folosind mijloace numai de ei stiute, au identificat drept Axa a Lumii (Axis Mundi), in care se manifesta Sahasrāra acesteia, Varful Bucura din Bucegi. si acestia vin, de la mari distante, ca intr-un pelerinaj, sa practice acolo tehnicile yoga de concentrare si meditatie, invaluiti de fluxul benefic de energie cosmica pe care o cred concentrata in acel loc.
Si iata cum, Bucegii, de la muntele sfant al pelasgilor si Kogainonul sacru al tracilor, aspira acum la titlul suprem de „a saptea chakra”, Sahasrāra yoghinilor din tara noastra.
Galerie foto: Bucegii, intre Kogainon si Sahashrara
