La aproape un secol distanta de inceputurile ei, avangarda artistica romaneasca poate fi studiata in contextul mai larg al urmarilor pe care le-a generat in cursul istoriei artelor. Expozitia Culorile Avangardei deschide noi perspective de interpretare a fenomenului artistic al avangardei.
Asa se face ca insesi ideile revolutiilor avangardelor artistice au fost asociate si transformate cu destula usurinta in arta de propaganda comunista. Multe dintre dezideratele manifeste ale avangardei s-au mulat pe ideologia politica de stanga, multi dintre artistii avangardei fiind atrasi in final in tabara comunista.
Poate unul dintre punctele de intalnire ale avangardei cu ideologia de stanga a fost acela de a critica pozitiile oficiale (detinute de burghezie, ce au acutizat luptele de clasa, criticand valorile acesteia). Chiar si numai ideea de revolutie ca mijloc de impunere a noilor valori a fost deopotriva agreata de avangarda si de comunism. Acuzand ororile razboiului, avangarda propunea consolidarea cultului omului nou, identificat mai tarziu in taran si in muncitor de catre comunism. Poate ca nu este doar o intamplare ca spiritul de fronda al steagului rosu arborat la Salonul Refuzatilor a fost asimilat ca steag al partidului comunist, purtand mai departe spiritul de a compune manifeste.
Selectia de lucrari din expozitie alcatuieste fundalul pe care si-a facut prezenta estetica realist-socialista dupa anul 1945. Exista mai multe asemanari intre mecanismele de propagare ale avangardei si cele ale realism-socialismului. Erwin Kessler, curatorul acestei expozitii, al carui text din catalogul expozitiei se intituleaza "Retro-garda", este de parere ca mecanismele avangardei precum cubo-futurismul si cultul dinamismului industrial au fost cu succes "piratate" de comunism. Tot el sustine ca, in Romania anilor ’30, avangarda ajunsese un fenomen snob ce se definea mai degraba ca o arta conformista cu o dorinta explicita de a rezolva framantarile sociale.
Nu e de mirare ca pretutindeni artistii avangardei, de la Picasso, la Dali si Ribeira, au devenit sustinatori inversunati ai partidului comunist.
Majoritatea artistilor avangardei artistice din Romania au expus si activat in gruparea "Tinerimea Artistica". Cele peste 100 de lucrari expuse apartin artistilor modernismului si avangardei: Pallady, Ressu, Eder, Ziffer, Michailescu, Maxy, Brauner, Iancu, Segal, Perahim, Tuculescu. Lucrarile provin din opt muzee din tara (Muzeul National de Arta al Romaniei din Bucuresti, Muzeul National Brukenthal din Sibiu, Muzeul de Arta Constanta, Muzeul de Arta Craiova, Muzeul de Arta Brasov, Muzeul Tarii Crisurilor Oradea, Muzeul Portilor de Fier Drobeta-Turnu Severin, Institutul de Cercetari Eco-Muzeale Tulcea) si ofera o imagine de ansamblu asupra mizelor ideologice si interferentelor estetice de la operele moderniste din jurul anului 1910 pana la montajele realist-socialiste ale deceniului sase.
Exista, ca in orice incercare de panoramare, cativa mari absenti: Iosif Iser, Margareta Sterian, Olga Greceanu si Nina Arbore, Michaela Eleutheriade, Rudolf Schweitzer-Cumpana, Lucian Grigorescu, Cecilia Cutescu-Stork si cateva absente mai usor trecute cu vederea, precum Lascar Vorel, Aurel Jiquidi.
Daca cineva ar formula o intrebare naiva de tipul "care sunt culorile avangardei romanesti?", raspunsul nu foarte ambiguu ar putea fi rosul.
Culorile Avangardei, 1910-1950
Muzeul National de Arta al Romaniei
12 iulie-2 septembrie 2007
