Romania la feminin

Criticul si istoricul literar Dan C. Mihailescu, a avut excelenta idee de-a realiza la editura Curtea Veche o antologie cu texte ale unor veritabile doamne ale istoriei noastre in asa fel incat Romania poate fi privita asa cum si autorul si-a intitulat cuvantul inainte "Romania la feminin".Cine sunt aceste doamne? O regina, care nu putea fi alta decat regina Maria, doua printese, Maruca Cantacuzino si Martha Bibescu, o doamna a spiritului, Alice Voinescu, si doua taranci sfinte si neinduplecate, Elisabeta Rizea si Anita Nandris Cudla. Volumele din care Dan C. Mihailescu a facut fericitele selectii sunt Insemnari zilnice, Umbre si lumini, La bal cu Marcel Proust, Povestea Elisabetei Rizea din Nucsoara, respectiv 20 de ani in Siberia.Criticul isi explica astfel initiativa:

"De o parte asadar regina Maria, principesa Martha Bibescu, printesa Maria Cantacuzino Enescu – feminitatea labirintica, de budoar imperial, cabinete politice cu anvergura continentala si etajari politice cu multiple strategii, naturi umane pe cat de hipersenzual hedoniste, pe atat de ferm dedicate idealurilor nationale si in sens larg umanitare.De cealalta parte, in a doua emisfera tulburator complementara, Elisabeta Rizea si Anita Nandris Cudla – marturii amutitoare de putere trupeasca si maretie sufleteasca, povestind la fel de convingator infernul, pe cat de atasant ne prezentasera cele doua inaintase fragmentele unor destine paradisiace.Iar la mijloc, in purgatoriu, la vama sangelui alb intelectual, Alice Voinescu, figura suferintei spirituale prin cazne fizice, facand insa prin forta religiozitatii, o incredibila alchimie a esecului intru inaltare morala".

Chiar daca se teme ca cele scrise suna patetic, il corectam spunand ca oglindesc spiritul unei impecabile geometrii, avand asadar de-a face cu o exemplara figura geometrica prin care este rezumat destinul tarii, plecat de la Coroana Regala si ajuns la Cercul Polar. Doamnele sunt peste tot, nu numai in varful societatii. Doamnele ca si domnii se caracterizeaza prin bun simt care se opune atitudinii grobiene, prin generozitate opusa meschinariei, prin inteligenta si clarviziune impotriva prostiei si rautatii, doamnele pot fi batute dar nepangarite. Edificiul unei familii ca si al unei tari se sprijina tocmai pe asemenea coloane care, aparent fragile, dovedesc o trainicie formidabila. Dan C. Mihailescu recunoaste ca in discutie cu editorul Gheorghe Arsene s-a gandit cum sa prezinte Romania intr-o singura carte. I-a venit atunci ideea ruralismului, Creanga, Slavici, Rebreanu, Marin Preda, sau a citadinismului psihologizant, Camil, Eliade, Hortensia Bengescu , Anton Holban. Dar nu avea cum sa nu fie tentat de o antologie de eseuri despre romanism si europenitate plecand de la ardelenii iluminati si ajungand la Iorga, Motru, Blaga, din nou Eliade, Cioran, Noica si Mircea Vulcanescu. Iata ca pana la urma ideea care a triumfat a fost aceasta, Romania la feminin