Uns diacon Ã�n anul 1908, Gheorghe Ciuhandu devine preot Ã�n 1910 à �i apoi protopop ortodox al Aradului. Publicist redutabil, Gheorghe Ciuhandu s-a remarcat ca istoric al romÃ�nilor de la Brazda de Vest à �i ca luptÃtor pentru unitatea naà �ionalà a neamului nostru. A fost conducÃtor al Asociaà �iei Clerului Ortodox RomÃ�n din Transilvania à �i, de la 30 mai 1946, membru de onoare al Academiei RomÃ�ne. Manifestarea omagialà dedicatà lui Gheorghe Ciuhandu a fost organizatà de cadrele didactice de la à �coala generalà din comunÃ, Ã�n colaborare cu autoritÃà �ile locale, à �i s-a desfÃà �urat la CÃminul Cultural din Roà �ia, care poartà numele marelui istoric à �i patriot. Evenimentul a debutat cu o slujbà religioasà sÃvÃ�rà �ità de un sobor de preoà �i, dupà care a fost prezentatà activitatea academicianului bihorean, subliniindu-se contribuà �ia lui Gheorghe Ciuhandu la dezvoltarea culturii romÃ�neà �ti. Ã�n cadrul manifestÃrii au fost lansate broà �urile "In memoriam Gheorghe Ciuhandu" (coordonator, institutor Gheorghe-Marinel David) à �i "Mie Ã�mi pasÃ, nouà ne pasà à �i à �ie trebuie sÃ-à �i pese" (coordonatori, prof. Adina Faur, institutor Maria Ujoc à �i prof. Valentina Silaghi). Programul educaà �ional "Mie Ã�mi pasÃ, nouà ne pasà à �i à �ie trebuie sÃ-à �i pese" a implicat copiii Ã�n diferite activitÃà �i practice, Ã�n luna martie desfÃà �urÃ�ndu-se o acà �iune de reÃ�mpÃdurire Ã�n Districtul 2 Roà �ia, puieà �ii fiind oferià �i de Ocolul Silvic Beiuà �, precum à �i ecologizarea VÃii Roà �ia, unde copiii au dat dovadà de hÃrnicie à �i spirit civic. De asemenea, cu prilejul aniversÃrii marelui fiu al satului, acad. Gheorghe Ciuhandu, a avut loc un concurs de creaà �ie literarà à �i recitare de poezii creà �tine, scrise de poetul de peste Prut, Ionatan Piroà �ca, precum à �i o expozià �ie de icoane pe sticlÃ, realizate de talentaà �ii copii de la cercul de picturÃ, coordonaà �i de institutor Maria Ujoc. Dupà cum declara primarul comunei Roà �ia, Vasile Ciuhandru, manifestarea, ajunsà la a doua edià �ie, se vrea a deveni una tradià �ionalà pentru comunitatea localÃ, marele om de culturà fiind un reper spiritual à �i moral pentru toà �i locuitorii comunei Roà �ia.