O drama pasionanta in regia lui Clint Eastwood, cu un Sam Rockwell sustinand o partitura actoriceasca memorabilaIn vara lui 1996 Richard Jewell era unul dintre cei care asigurau paza la Jocurile Olimpice de la Atlanta, si cel putin la prima vedere ziua de 27 iulie nu parea cu nimic iesita din comun. Nimeni nu avea indicii privind un posibil atac terorist, vremea era perfecta pentru intrecere, totul mergea mai mult decat bine. In timpul controlul de rutina Jewell este cel care are sansa (sau poate nesansa) de a gasi o bomba si reuseste sa evacueze o mare parte dintre spectatori, in final fiind ucisa de explozie o singura persoana, iar alte 111 sunt ranite. Fara curajul sau numarul mortilor ar fi fost mult, mult mai mare, dupa cum aveau sa arate analizele ulterioare.
Numai ca initial nu s-a stiut cine a fost atentatorul (va fi prins mai tarziu, in 1997, dupa alte trei atentate), s-a crezut chiar ca Jewell ar fi fost daca nu creierul operatiunii cel putin un complice, iar cel care salvase sute, poate chiar mii de oameni, a devenit pentru o vreme suspectul numarul unu. Supravegheat in permanenta de FBI, stiind ca fiecare miscare a sa si a celor apropiati este inregistrata, nevoit sa suporte in permanenta tensiunea si suspiciunile, urmarit cu voracitate de presa, Richard Jewell a trecut prin cosmar ce parea fara sfarsit. Avea sa fie scos de pe lista suspectilor abia in toamna lui 1996, dupa luni in care s-a luptat cu depresia, iar filmul dedicat lui este dramatic, pasionant, o prezentare atat a puterii pe care o poate avea presa in viata unui om obisnuit care a devenit intr-o zi un adevarat erou, cat si a felului in care presiunea statului te poate distruge atunci cand ar trebui dimpotriva sa fii pe prima pagina a ziarelor ca un salvator.
