Pe 27 iulie 1890 pictorul a sosit foarte tarziu la hanul la care statea, dupa orele noua seara, cu mult peste programul sau obisnuit si dupa ce lipsise toata ziua. Se pare ca le-ar fi spus proprietarilor care l-au gasit in pat, gemand, ca a incercat sa se impuste pe campul unde picta si ca dupa aceea a lesinat, revenindu-si dupa multe ore. Nu a mai reusit sa gaseasca arma, asa ca a venit cu ultimele puteri la han. A mai trait pana pe 30 iulie 1890, pe orele unu dimineata, vegheat si de fratele sau Theo care venise de urgenta. Potrivit medicilor rana era prea grava, iar pictorul pierduse prea mult sange, asa ca nu mai putea fi salvat. Ulterior insa, in 2011, o noua biografie Vincent van Gogh scrisa de Steven Naifeh si Gregory White Smith propunea o alta versiune.
Van Gogh ar fi fost ranit grav accidental de un tanar pe care il cunostea si cu care chiar ar fi baut impreuna. Arma s-ar fi putut descarca dintr-o eroare sau din joaca, iar pictorul a preferat sa nu spuna nimanui ce se intamplase, vazand in nenorocirea care il lovise implinirea dorintei sale de a fi eliberat de o viata pe care ajunsese sa o deteste. Mai mult decat atat, spun cei doi autori, cine i-ar fi dat unei persoane cunoscute pentru iesirile si depresiile sale o arma sau cum ar fi putut sa cumpere una cand situatia sa materiala era adesea disperata? Ce s-a intamplat cu arma? Dar cu pensulele, culorile, panzele pe care le-ar fi avut cu sine cand lucra pe camp? Cum a reusit sa ajunga pana la han, cale de aproape doi kilometri, daca era atat de grav ranit? Adancind misterul privind evenimentele din 27 iulie 1890, cartea ofera o noua viziune asupra ultimului capitol din viata lui Vincent van Gogh, si daca unii experti au preferat sa ramana la versiunea considerata oficiala, nu putini sunt cei care au acceptat ca aceea a "mortii accidentale" este probabila sau chiar singura posibila. Oricare ar fi fost adevarul arma folosita atunci ar putea fi cea scoasa acum la vanzare, dupa mai bine de un secol.
Foto: vincentvangogh.org