"Memoria", revista gandirii arestate, editata de Fundatia Culturala "Memoria", sub egida Uniunii Scriitorilor, redactor-sef: Micaela Ghitescu, nr. 55-56, 2006
Stenograma sedintei CC al PMR din 4 mai 1950 inregistreaza primele masuri de instaurare a cultului sovietic in cadrul Armatei Romane, prin stabilirea datei de 9 mai drept ziua victoriei impotriva Germaniei hitleriste (desi capitularea fusese semnata la 8 mai); coroanele si ceremoniile urmau sa fie savarsite doar la mormintele eroilor sovietici si romani. "N-avem de ce sa depunem coroane pe mormantul eroului necunoscut, care era o batjocura, o escrocherie a regimurilor trecute", spune tov. Ana (Pauker), care completeaza: "De ce sa punem coroane la cei cazuti in razboiul imperialist?". Participantii la sedinta sunt de acord chiar sa stabileasca un calendar, pentru anul urmator, al sarbatorilor oficiale, pentru ca "dusmanul sa nu reactioneze": marea lor temere era coincidenta Zilei Eroilor (Inaltarea Domnului) cu Sfintii Constantin si Elena in acel an, cand "dusmanul" (adica poporul roman) se ducea la cimitire pentru pomenirea inaintasilor, ceea ce ar avea un potential destabilizator pentru ceremoniile lor. Articolul "Puterea comunista si armata" de Eugen Denize (care restituie documentul citat mai sus) completeaza profilul si campania de 16 ani ale revistei "Memoria" de prezentare a crimelor comunismului impotriva poporului roman. Numarul dublu de acum mai aduce drept probe marturii ale lui Ion Diaconescu ("Amintiri din temnita"), articolele lui Corneliu Cornea ("Rezistenta anticomunista in Arad"), Vasile Soare, fost ambasador in Kazahstan, despre prizonierii romani de acolo, sau o prezentare a inchisorii din Ramnicu-Sarat semnata de Cicerone Ionitoiu.
Revista infiintata in 1990 de scriitorul Banu Radulescu descrie, prin metoda istoriei orale, a doua jumatate a secolului XX, intrand astfel in complementaritate cu site-ul memoria.ro (realizat de Fundatia Aspera), care investigheaza istoria intregului secol trecut, din perspectiva romaneasca, prin marturii si documente ale unor oameni exceptionali sau obisnuiti.
"Secolul 21", editata de Fundatia Culturala "Secolul 21", sub egida Uniunii Scriitorilor, director: Alina Ledeanu, nr. 1-6, 2006
Desigur, opera lui Stefan Aug. Doinas este una valoroasa, si poate ca acesta este singurul aspect care ar trebui sa conteze. Poet, dar si manager al revistei "Secolul 20", rebotezata la momentul oportun "Secolul 21", Doinas are si o opera dupa 1989, concretizata cel putin in aceasta revista. 1989, momentul zero cand lua sfarsit colaborarea cu Securitatea ("as fi preferat sa nu stiu niciodata ce este in dosarul Doinas", spunea prin 2003 Nicolae Manolescu). Acum, "Secolul 21" marcheaza 10 ani de la reluarea aparitiei, dupa o perioada de intrerupere datorata dificultatilor financiare. Despre Doinas vorbesc Mihai Sora, Virgil Nemoianu, Ileana Iordache Streinu, Michel Deguy, ultimii aducand pioasa amintire omului Doinas, rememorat in primul rand din perspectiva de director, anterior redactor sef-adjunct al "Secolului 21". Actuala directoare, Alina Ledeanu, scrie despre marea artista Geta Bratescu, de multi ani autoare a "hainei grafice" a revistei ("Secolul, din mainile Getei"). Pentru a marca cei 10 ani de la reaparitia revistei a fost organizat la libraria Carturesti un eveniment aniversar, ilustrat pe coperta numarului si intr-un grupaj din interior, cu alte imagini si cu alocutiunile alesilor invitati (ambasadori, directori de multinationale etc.).
Tema numarului, "Cultura si mass-media", este sustinuta de Nestor Ratesh, Mihai Dinu, Simona Popescu (despre televizor: "Cutia-local de consum si aleile bifurcate"), Daniel Sotiaux ("Sans les medias, le grand oui a la vie"), Mariana Net ("Stil de viata Internet"), Costin Popescu ("Spectacolul? Care spectacol? Da, sigur... Sa continue!") si multi altii. Un capitol vorbeste despre rolul postului TV 5 Monde, partener al "Secolului 21".
Dan GULEA
