Grupul etnic Dogon este concentrat in regiunea Mopti de pe teritoriul Republicii Mali si numara astazi nu mai mult de 1 milion de suflete. Este cunoscut in lume pentru mitologie, pentru masti si dansuri rituale, dar mai ales pentru peisajul umanizat neschimbat de sute de ani.
Tinutul Dogonilor cuprinde in total 700 de sate de-a lungul stancii de nisip numita Bandiagara care traverseaza zona. Primii locuitori si-au sapat chiar aici locuintele, in incercarea de a evita convertirea la credinta islamica, insa cu toate eforturile inaintasilor Dogoni, nu mai putem vorbi astazi de o coeziune religioasa. In schimb, toti locuitorii respecta regulile cutumiare si ceremoniile animiste (de adorare a elementelor naturii) care definesc in esenta cultural lor.
Dintre ceremonii, cea mai importanta se numeste Sigui si are loc o singura data la 60 de ani! Atunci insa poate dura de la cateva luni la cativa ani, intrucat barbatii mascati care participa la procesiune pleaca din Youga Dogorou, si dupa ce parcurg toate satele se intorc in acelasi loc. Ultima data, evenimentul a inceput in 1967 si s-a incheiat in 1973.
In viata de zi cu zi, oamenii se ocupa cu agricultura, cresterea meiului, orezului, si tutunului, pe care le vand de obicei in piata din Bamaco. Exemplele de arhitectura traditionala abunda la tot pasul si sunt cu atat mai interesante cu cat, neavand la dispozitie intotdeauna piatra, oamenii si-au ridicat case din namol.
In fostele case Tellem, alipite lor sau in curtea casei, Dogonii au granare. Femeile depoziteaza aici bijuterii si condimente. Numarul de granare dintr-o gospodarie indica numarul de sotii. Togu na se numesc constructiile pentru barbati care au plafonul atat de jos ca nimeni nu poate sta in picioare, si sunt decorate cu numeroase simboluri animiste.
Cultura Dogon a fost contactata pentru prima oara in 1931 de un etnolog francez si de atunci din ce in ce mai multi doresc sa o cunoasca.
Sursa foto: wikipedia.org
I. C.
editor artline.ro
13 martie 2012
