fondatori. Locul intim si racoros te facea putin sa uiti de caldura inabusitoare a serii de afara. Cu totul, organizatorii incercau sa sugereze atmosfera cuvintelor lui Mateiu din "Remember": "Aceasta intamplare traita a fost un vis numai sau vreo istorie citita ori auzita undeva, candva demult".Daca actorul Marcel Iures, cel care isi imprumuta vocea pe CD lecturii minunatului text al lui Mateiu Caragiale, a vorbit putin, explicand de ce a acceptat oferta Editurii Humanitas, directorul editurii, Gabriel Liiceanu, a facut practic serviciile de gazda, intretinandu-i pe
X1_AdParams =
{
'pub':'1212121112121',
'site':'romanialibera',
'section':'site',
'zone':'rectangle',
'size':'300x250'
};
cei prezenti cu un speech admirabil, prin eruditie si profunzime. "Cred ca urechea e un organ care inca are autonomie intr-o lume in care zarva, zgomotul si cacofonia par inevitabile. Ideea in sine de a te adresa urechii mi se pare extraordinara", a spus Marcel Iures despre resorturile colaborarii sale cu Humanitas Multimedia. Aceasta va fi continuata si cu alte proiecte comune, cel imediat urmator fiind "Ultimele sonete inchipuite ale lui Shakespeare in traducere imaginara" de Vasile Voiculescu."Eram in masina si am avut un soc cand am auzit vocea lui Iures", a marturisit Gabriel Liiceanu fascinatia pe care i-a provocat-o lectura atat de speciala a inzestratului actor. "Am tras pe dreapta si nu am luat-o din loc pana cand nu am terminat auditia CD-ului". "Este o minune aceasta sculptura a unui cuvant in spatiu", a mai spus directorul editurii. Dupa ce si-a descris relatia sa personala cu textul nuvelei lui Mateiu, Gabriel Liiceanu a concluzionat: "Cred ca nu exista o voce mai potrivita decat a lui Marcel Iures pentru naratorul din Remember".Tot Gabriel Liiceanu a dat celor prezenti numeroase detalii despre istoria audiobook-urilor si despre situatia actuala a acestei piete editoriale mai speciale, comparativ cu alte zone geografice si culturale, detalii putin cunoscute de altfel. Toata povestea a inceput, ca in multe altele, in America, locul in care nu exista timp sau el este pretuit foarte mult, in anii ’30, dar piata s-a copt cum trebuie de-abia 50 de ani mai tarziu, in anii ’80; tarile occidentale s-au aliniat la acest trend, dar foarte timid. Statele Unite au avut, pentru acest fapt, doua circumstante favorizante: distantele mari de parcurs si cultul automobilului. In prezent, in SUA exista 80 de mari edituri specializate, care editeaza numai audiobook-uri. La noi, in Romania, doar doua: Humanitas Multimedia (40 de titluri pe an) si Casa Radio (20 pe an). In SUA, sunt 72.000 de titluri noi pe an, la noi doar 70. 20% din familiile americane traiesc cu audiobookuri, la noi... Lanturile de librarii care ofera exclusiv acest gen au un catalog de 25.000 de titluri.Daca ne mutam mai in Europa, in Germania se scot 12.000 de titluri pe an, din care 700 de titluri noi. Bestseller-ul care a lansat practic piata aici a fost "Harry Potter", vandut intr-un milion de exemplare. In SUA, raportul audiobook-urilor fata de cartea tiparita este de 8%, iar in Franta este de 3%. Interesant ce titluri gasesti in Franta, tara cu o puternica traditie culturala: integrala Proust : ore de lectura care se mai si vand! : sau conferinte ale unor cunoscuti profesori de filozofie, care se vand in 100.000 de exemplare. In Romania, cel mai de succes titlu este "De ce iubim femeile" in lectura autorului, Mircea Cartarescu, vandut in 5.000 de exemplare. Beneficiul principal al acestei oferte editoriale este asa-numitul multitasking, la noi ele se asculta pe drum, la slujba si acasa, dar exista si un mic grup de ascultatori pursange, care nu fac nimic altceva in momentul auditiei. Cartile vorbite scoase pana acum de Humanitas : eseuri, literatura sau bibliografie scolara : au fost fie in lectura autorilor (A. Plesu, G. Liiceanu, H.R. Patapievici, Cartarescu), fie in lectura unor actori (Oana Pellea, Ion Caramitru, Victor Rebengiuc si, acum, Marcel Iures).Gabriel Liiceanu si-a descris si traseul relatiei sale cu "Remember", pe care a citit-o in adolescenta fara sa inteleaga de fapt nimic, mai tarziu un cuplu de romanisti homosexuali germani i-a prezentat-o ca pe un "masterpiece" al nuvelei homosexuale, iar acum este uimit de bogatia de sensuri incifrata in opera. "Enorma ambiguitate a acestei povesti, una dintre cele mai minunate piese literare scrise in limba romana, tine de taina identitatii. Mateiu avea un cult al tainei, intr-o lume in care misterul, taina, discretia incepeau deja sa nu mai fie respectate", a afirmat apreciatul filosof.Cand Mateiu scria "Remember" sau "Craii...", literatura decadentismului, fin de siecle, isi epuizase de mult potentialul in Occident. Expresie a lipsei noastre de sincronie, Mateiu impersona in interbelic pe Calea Victoriei tipul dandy-ului occidental ("crearea seductiei feminine prin mijloace masculine"), afirmat de englezul Brummell cu 100 de ani inainte!
